Piaţa muncii din Uniunea Europeană a înregistrat în 2025 cel mai ridicat nivel de ocupare de la începutul monitorizării statistice, însă evoluţia pozitivă ascunde diferenţe importante între state şi regiuni.
În timp ce Varşovia, Praga şi marile centre economice din vestul Europei se află în fruntea clasamentului privind angajările, sudul continentului continuă să se confrunte cu probleme serioase. România se remarcă prin discrepanţe regionale majore, iar regiunea Sud-Vest Oltenia are una dintre cele mai ridicate ponderi ale tinerilor care nu lucrează şi nu urmează studii sau cursuri de formare profesională.
Potrivit ediţiei din 2026 a raportului Eurostat Regional Yearbook, rata ocupării în UE a ajuns la 76,1% în 2025, pentru populaţia cu vârste între 20 şi 64 de ani. Este cel mai bun rezultat înregistrat din 2009, anul începerii măsurătorilor, însă procentul rămâne sub obiectivul european pentru 2030, stabilit la 78%.
Capitala Poloniei ocupă primul loc în clasamentul regiunilor europene, cu o rată de ocupare de 86,9%. Următoarea poziţie revine regiunii Praga, din Cehia, cu 86%, în timp ce printre zonele cu rezultate foarte bune se numără Åland, Utrecht şi Oberbayern, potrivit Cotidianul.ro.
La nivelul Uniunii Europene, 115 dintre cele 244 de regiuni analizate au atins sau au depăşit deja obiectivele naţionale de ocupare stabilite pentru 2030. Performanţele cele mai bune sunt concentrate în special în Cehia, Danemarca, Germania, Olanda şi Suedia.
La polul opus se află regiuni periferice şi foste centre industriale. Cea mai redusă rată de ocupare a fost consemnată în Mayotte, teritoriu francez de peste mări, unde numai 36,9% dintre persoanele din categoria analizată aveau un loc de muncă. Situaţia este dificilă şi în sudul Italiei, în Calabria şi Campania, unde procentele sunt de 50,3%, respectiv 50,8%.
În România, Bucureşti-Ilfov se situează mult mai bine decât alte regiuni, cu o rată de ocupare de 81,1%. În schimb, Sud-Vest Oltenia înregistrează 61,7%, iar Sud-Est ajunge la 62,1%. România se află pe locul al doilea în Europa, după Italia, în ceea ce priveşte amploarea diferenţelor regionale de pe piaţa muncii.
Raportul Eurostat evidenţiază şi diferenţele persistente dintre femei şi bărbaţi. La nivel european, rata ocupării în rândul bărbaţilor a fost de 80,9% în 2025, în timp ce în cazul femeilor a ajuns la 71,2%. Diferenţa este de 9,7 puncte procentuale.
Cele mai echilibrate situaţii se regăsesc în nordul şi estul Europei, iar în regiunea Lituaniei rata de ocupare în rândul femeilor o depăşeşte chiar pe cea a bărbaţilor cu 3,3 puncte procentuale.
În schimb, în sudul continentului decalajele sunt mult mai mari. Regiunea grecească Sterea Elláda înregistrează o diferenţă de 29 de puncte procentuale în defavoarea femeilor. Probleme similare apar în sudul Italiei şi în regiunea Sud-Muntenia din România, unde diferenţa ajunge la 25,1 puncte procentuale.
Nivelul de educaţie continuă să influenţeze decisiv accesul la piaţa muncii. În UE, 88,1% dintre persoanele cu studii superioare, cu vârste între 25 şi 64 de ani, erau angajate în 2025. Procentul scade la 78,5% în cazul celor cu studii medii şi la numai 58,9% pentru persoanele cu studii primare sau gimnaziale.
Cel mai bun rezultat pentru absolvenţii de studii superioare a fost raportat în insulele Azore din Portugalia, unde rata ocupării a ajuns la 94,6%. La polul opus, în estul Slovaciei, doar 25,6% dintre persoanele cu un nivel redus de educaţie aveau un loc de muncă.
Unul dintre cele mai îngrijorătoare capitole ale raportului priveşte categoria tinerilor NEET, cu vârste între 15 şi 29 de ani. Este vorba despre persoanele care nu au un loc de muncă şi nu participă la nicio formă de educaţie sau pregătire profesională.
În 2025, media europeană a acestei categorii a fost de 11%. Situaţia este însă mult mai gravă în anumite regiuni. Mayotte ocupă primul loc, cu 47,2% dintre tineri aflaţi în această situaţie, urmată de Guyane, cu 31,9%, şi Sud-Vest Oltenia, din România, cu 27,9%.
Prin comparaţie, cele mai bune rezultate au fost înregistrate în Budapesta, unde ponderea tinerilor NEET a fost de numai 3,8%. Urmează Utrecht, cu 4%, şi Praga, cu 4,1%.
În ceea ce priveşte şomajul general, regiunea cehă Střední Čechy a raportat cea mai mică rată din UE, de 1,5%. În schimb, mai multe regiuni din Spania şi sudul Italiei continuă să aibă valori de peste 12%.
O altă problemă semnalată de Eurostat este şomajul de lungă durată. Aproape o treime dintre persoanele fără loc de muncă din Uniunea Europeană caută un job de mai bine de un an, situaţia fiind deosebit de dificilă în estul Slovaciei, Grecia şi regiunea italiană Molise.
