Tribunalul Bucureşti reia luni judecarea cererii formulate de Călin Georgescu, prin care fostul candidat la alegerile prezidenţiale încearcă să obţină înlocuirea arestului preventiv cu o măsură preventivă mai puţin restrictivă. Acesta solicită fie plasarea în arest la domiciliu, fie instituirea controlului judiciar, în dosarul în care este acuzat că ar fi înşelat un om de afaceri cu 1,1 milioane de euro.
Judecarea solicitării a fost amânată săptămâna trecută, deoarece instanţa nu dispunea încă de motivarea hotărârii prin care Curtea de Apel Bucureşti a decis prelungirea arestului preventiv. În absenţa acestui document, magistraţii Tribunalului Bucureşti nu au putut trece la dezbaterea cererii, potrivit informaţiilor relatate de Agerpres.
Călin Georgescu se află în arest preventiv din 29 septembrie. De la momentul încarcerării, acesta a încercat în repetate rânduri să obţină o măsură preventivă mai blândă. Deşi Tribunalul Bucureşti a pronunţat anterior soluţii favorabile solicitărilor sale, acestea au fost ulterior desfiinţate de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, care au menţinut măsura privativă de libertate.
Ancheta în acest dosar a fost declanşată în urma unei plângeri formulate de omul de afaceri Răzvan Leu. Acesta ar fi fost atras într-o presupusă oportunitate de afaceri care presupunea tranzacţii cu metale preţioase şi obţinerea unei finanţări de aproximativ şase milioane de euro.
Conform acuzaţiilor, Călin Georgescu i-ar fi sugerat omului de afaceri să discute despre această operaţiune cu Ionel Rusen, o persoană în care ar fi avut încredere. Ulterior, Rusen l-ar fi pus în legătură cu cetăţeanul italian Massimiliano Arena, care s-ar fi prezentat drept reprezentant al unei bănci din Elveţia.
Pentru aprobarea finanţării, Răzvan Leu ar fi fost convins să achite o garanţie de un milion de euro. Din această sumă, 100.000 de euro ar fi urmat să fie direcţionaţi către finanţarea campaniei electorale a lui Călin Georgescu pentru alegerile prezidenţiale.
Ulterior, omul de afaceri ar fi fost determinat să mai transfere încă 100.000 de euro, în baza promisiunii că valoarea creditului disponibil ar putea fi majorată până la 15 milioane de euro.
Finanţarea promisă nu s-a mai concretizat, iar Răzvan Leu ar fi solicitat returnarea întregii sume transferate, respectiv 1,1 milioane de euro. Cu toate acestea, omul de afaceri din Buzău nu şi-ar fi recuperat banii, situaţie care a dus la depunerea plângerii şi la deschiderea anchetei penale.
În acest context, magistraţii Tribunalului Bucureşti trebuie să analizeze dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu sau controlul judiciar. Decizia instanţei va stabili dacă fostul candidat la Preşedinţia României va rămâne în arest preventiv sau va beneficia de o măsură preventivă mai puţin restrictivă.
