Rusia ar fi formulat o serie de condiţii controversate pentru încheierea războiului din Ucraina, printre care se numără retragerea Finlandei din NATO şi desfiinţarea bazelor militare ale Alianţei Nord-Atlantice din Estonia, Letonia şi Lituania.
Propunerile Moscovei ar viza o reorganizare amplă a arhitecturii de securitate europene şi ar include inclusiv schimbări teritoriale şi politice în Ucraina şi Republica Moldova. Informaţiile au fost publicate vineri de cotidianul german Bild, însă Kremlinul a negat că ar fi solicitat ieşirea Finlandei din NATO.
Potrivit publicaţiei germane, planul ar fi fost prezentat în cadrul unor contacte informale cu reprezentanţi europeni, desfăşurate în paralel cu negocierile trilaterale dintre Rusia, Ucraina şi Statele Unite, organizate în această săptămână la Abu Dhabi.
Discuţiile s-ar fi purtat în mai multe formate, inclusiv prin intermediul unor mediatori civili şi militari, în afara întâlnirilor oficiale dintre delegaţii.
Conform informaţiilor publicate de Bild, Rusia ar solicita recunoaşterea controlului asupra teritoriilor ucrainene ocupate deja de armata sa, dar şi cedarea părţii din Donbas pe care nu a reuşit să o cucerească prin operaţiuni militare.
O altă cerinţă ar viza demilitarizarea porturilor ucrainene din Odesa şi Nikolaiv, în timp ce Kievului i s-ar interzice aderarea la NATO. În schimb, Ucraina ar putea continua parcursul european şi ar avea posibilitatea să devină membră a Uniunii Europene.
Pretenţiile Moscovei nu s-ar limita însă la teritoriul ucrainean. Rusia ar dori închiderea bazelor militare ale NATO din cele trei state baltice, Estonia, Letonia şi Lituania, precum şi retragerea Finlandei din Alianţă. Aceasta ar trebui să revină la statutul de neutralitate pe care îl avea înainte de invazia rusă în Ucraina.
Planul ar include şi modificări importante în Republica Moldova. Potrivit relatării Bild, Moscova ar propune transformarea ţării într-o republică federală, în componenţa căreia să fie incluse oficial Transnistria şi Găgăuzia. Cele două regiuni ar putea organiza ulterior referendumuri privind independenţa, în eventualitatea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
În schimbul acestor concesii, Rusia ar accepta să renunţe la desfăşurarea armelor nucleare şi a rachetelor cu rază medie de acţiune pe teritoriul Belarusului.
Informaţiile publicate de presa germană au fost respinse de Moscova. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi, în intervenţii preluate de agenţia Interfax, că Rusia nu a solicitat retragerea Finlandei din NATO şi că subiectul nu a fost abordat în cadrul discuţiilor de la Abu Dhabi.
De cealaltă parte, ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, a criticat dur presupusele condiţii formulate de Moscova, pe care le-a considerat inacceptabile.
„Acest gen de lucruri nu sunt negociabile, iar Rusia ştie asta. Este absolut revoltător chiar şi numai să sugerezi aşa ceva”, a declarat oficialul finlandez în cadrul unei conferinţe de presă.
Häkkänen a subliniat că securitatea statelor europene independente şi a membrilor NATO nu poate deveni obiectul unor negocieri dictate de interesele Rusiei.
Ministrul consideră că Moscova încearcă să testeze constant disponibilitatea Europei şi a Statelor Unite de a face concesii în faţa ambiţiilor sale militare. În opinia sa, orice atitudine prea conciliantă ar putea încuraja noi presiuni din partea Kremlinului.
„Cu cât Occidentul va fi mai conciliant faţă de ambiţiile militare ale Rusiei, cu atât Rusia îl va testa mai mult. Moscova va merge atât de departe cu aceste testări pe cât îi va permite indulgenţa occidentală”, a avertizat acesta.
Oficialul finlandez a mai susţinut că strategia Rusiei este să pornească negocierile de la cerinţe maximaliste, pentru ca ulterior să prezinte eventualele renunţări drept concesii.
Finlanda a devenit oficial membră a NATO la 4 aprilie 2023, la mai puţin de un an şi jumătate de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina. Decizia a reprezentat o schimbare majoră de politică externă pentru Helsinki, care renunţase la tradiţia nealinierii militare după aproape trei decenii de cooperare strânsă cu Alianţa Nord-Atlantică.
Aderarea Finlandei a extins frontiera NATO cu Rusia şi a modificat semnificativ echilibrul de securitate din nordul Europei. În acest context, presupusele solicitări ale Moscovei privind retragerea ţării din Alianţă ar reprezenta o revenire la o situaţie strategică pe care Rusia a încercat să o influenţeze înainte de declanşarea războiului din Ucraina.
