Incidentul provocat de drona care a ajuns în apropierea Portului Constanţa a generat reacţii în Parlament, unde senatorul AUR Mircia Chelaru a solicitat declanşarea unei analize aprofundate în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat. Acesta consideră că evenimentul ridică numeroase semne de întrebare privind capacitatea instituţiilor statului de a preveni şi gestiona astfel de situaţii cu potenţial impact asupra securităţii naţionale.
În cadrul şedinţei de luni a comisiei, senatorul a propus introducerea pe ordinea de zi a unui punct special dedicat discutării circumstanţelor în care drona a pătruns pe teritoriul României şi a solicitat audierea reprezentanţilor principalelor instituţii responsabile de apărare şi siguranţă.
„Am cerut completarea ordinii de zi cu punctul 5, prin care să dezbatem şi să analizăm ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile pe teritoriul României, în cazul dronei ucrainene. Nu poţi să fii indiferent la o asemenea situaţie, să o constaţi şi să o dezbaţi doar din perspectiva unor păreri, fără argumente ştiinţifice, fără argumente şi probe tehnice, fără să consulţi şi să asculţi întocmai pe cei care sunt direct implicaţi în această foarte periculoasă sarabandă şi să iei decizii politice corecte. Ca atare, am propus completarea ordinii de zi cu solicitarea audierii principalilor responsabili ai instituţiilor implicate în acest domeniu”, a transmis senatorul AUR.
Potrivit lui Mircia Chelaru, în faţa comisiei ar trebui să se prezinte reprezentanţii instituţiilor aflate sub control parlamentar în domeniul apărării şi securităţii. Printre acestea se numără Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe şi consilierul prezidenţial responsabil de problemele de securitate din cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Ulterior, senatorul a precizat că şi Ministerul Afacerilor Externe a fost inclus pe lista instituţiilor care ar urma să fie invitate la audieri.
„Am adăugat ulterior, lucru cu care întreaga comisie a fost de acord, să fie reprezentat aici şi Ministerul Afacerilor Externe. Pentru că, dincolo de aparenţe, suspiciuni şi teorii conspiraţioniste, credem că această nefericită întâmplare are implicaţii mult mai grave în adâncime, care ţin de vigilenţa statului român, de capabilităţile acestuia, de coordonarea instituţională, de asumarea responsabilităţilor şi de deficienţele pe care eu personal le-am constatat şi pe care le pun în discuţie, respectiv lipsa unei unităţi de comandă şi control într-un mediu geopolitic cu un grad ridicat de periculozitate, faţă de care statul român nu a luat măsurile corespunzătoare pentru evitarea unor asemenea evenimente”, a subliniat Chelaru.
Senatorul AUR susţine că, dincolo de originea aparatului de zbor, esenţială este analiza modului în care autorităţile au reacţionat la apariţia unui obiect considerat periculos în spaţiul naţional.
„Putea să vină de pe Marte, de pe fundul mării, din Agartha, putea să fie născută de rechini sau de delfini. Mă interesează de ce această dronă, acest obiect periculos, nu a fost identificat, oprit şi lovit”, arată senatorul AUR.
În opinia sa, documentele şi informaţiile care vor fi puse la dispoziţia comisiei vor contribui la stabilirea unor concluzii clare privind responsabilităţile instituţionale şi eventualele deficienţe în gestionarea incidentului.
„În consecinţă, de luni încolo, după ce vom prelua documentele pe care le-am solicitat instituţiilor şi care au fost cerute chiar de doamna preşedintă în cursul zilei de astăzi, mă interesează în ce măsură putem avea o concluzie clară din punctul de vedere al controlului parlamentar, pentru că Parlamentul reprezintă forţa unei naţiuni şi modul în care instituţiile care, în opinia mea, nu şi-au făcut corect treaba trebuie trase la răspundere", a declarat senatorul AUR Mircia Chelaru, membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat”, mai spune Mircia Chelaru.
Demersul parlamentar vine în contextul dezbaterilor privind securitatea frontierelor şi capacitatea instituţiilor statului de a răspunde rapid unor incidente cu potenţial risc pentru siguranţa publică şi pentru securitatea naţională.
