Un proiect de lege iniţiat de AUR şi susţinut inclusiv de parlamentari PSD, PNL, ai minorităţilor şi neafiliaţi revine în atenţia Camerei Deputaţilor. Propunerea, care stabileşte data de 26 iunie drept Ziua Drapelului Naţional al României, a fost inclusă pe ordinea de zi a plenului din 8 şi 9 septembrie 2026, deşi comisiile raportoare nu au întocmit încă un raport.
Iniţiativa a fost depusă în septembrie 2023 şi a ajuns la Senat, unde a fost adoptată la 26 iunie 2023 prin depăşirea termenului de adoptare, fără dezbateri în plen. În Camera Deputaţilor, proiectul a primit aviz favorabil de la Comisia juridică şi unul negativ de la Comisia de învăţământ, ambele în 2025. Comisiile de administraţie şi apărare, desemnate pentru raport, nu au finalizat documentul.
Propunerea prevede organizarea de ceremonii pe 26 iunie, începând cu ora 11:00, în întreaga ţară, dar şi la ambasadele şi consulatele României. În şcoli, ziua ar urma să fie marcată prin ridicarea drapelului, iar în unităţile militare ar fi organizate ceremonii specifice.
În Bucureşti şi în municipiile reşedinţă de judeţ, festivităţile ar urma să se desfăşoare în spaţii denumite „Piaţa Tricolorului”. Consiliile locale ar avea la dispoziţie 45 de zile de la promulgarea legii pentru stabilirea acestor locuri.
Proiectul stabileşte şi un protocol detaliat pentru ceremonie. După sfinţirea drapelului, oficialităţile prezente ar trebui să îl sărute, în ordinea protocolară.
„Piaţa Tricolorului" trebuie să fie localizată pe cât posibil în apropierea sediilor autorităţilor administraţiei publice locale.
Iniţiatorii au prevăzut sancţiuni pentru nerespectarea obligaţiilor. Refuzul unui oficial de a săruta Drapelul Naţional ar putea fi sancţionat cu amendă între 5.000 şi 10.000 de lei, potrivit News.ro.
Autorităţile locale care nu stabilesc „Piaţa Tricolorului” în termenul prevăzut riscă amenzi cuprinse între 10.000 şi 30.000 de lei. Pentru menţinerea într-o stare deteriorată a drapelului arborat în acest spaţiu, amenda ar putea ajunge la 2.500 de lei.
Şi instituţiile media sunt vizate. Televiziunile şi radiourile publice sau private ar trebui să aloce cel puţin 30 de minute de emisie, pe parcursul zilei, pentru marcarea sărbătorii. Nerespectarea acestei obligaţii ar putea atrage amenzi de la 10.000 la 20.000 de lei, sancţiunile urmând să fie constatate de Consiliul Naţional al Audiovizualului.
Proiectul prevede, de asemenea, că refuzul explicit sau sustragerea voluntară a unui reprezentant al unei autorităţi publice de la participarea la ceremonia oficială ar putea constitui abuz în serviciu şi ar fi sancţionat potrivit legii penale.
