Liderii europeni care se întâlnesc joi speră să oprească avansul populiştilor, să ajute Ucraina să câştige războiul şi să stabilească care este identitatea reală a UE.
O mare parte din agenda întâlnirii vizează teme considerate de obicei ca fiind apanajul forţelor de dreapta şi de extremă dreapta ale continentului, de la migraţie la limitarea reţelelor sociale şi reducerea birocraţiei. Însă liderii principali ai UE se află într-o cursă pentru a demonstra că pot rezolva aceste probleme şi pentru a recâştiga terenul politic pierdut.
Una dintre cele mai dificile încercări de unitate va fi consolidarea sprijinului pentru Ucraina, Belgia încă opunându-se planului de a utiliza activele ruseşti îngheţate pentru a susţine un împrumut de 140 de miliarde de euro pentru Kiev. Dar liniile de fractură – sau prăpăstii – persistă într-o multitudine de probleme, de la viitorul agendei climatice a Europei până la modul de a face faţă dominanţei marilor companii tehnologice americane.
POLITICO a făcut un rezumat al summitului pe măsură ce acesta se desfăşoară.
1. Clima – dar numiţi-o competitivitate
Liderii vor discuta despre „climă şi competitivitate”, un subiect deliberat vag, care ascunde o dezbatere importantă privind obiectivul blocului de reducere a emisiilor până în 2040.
Unii se tem că obiectivele ecologice ale blocului ar putea să le limiteze economiile. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a apărat obiectivul, dar a promis să modifice, printre altele, preţul carbonului în UE, în încercarea de a-i convinge pe toţi să se alăture iniţiativei, într-o scrisoare adresată liderilor, obţinută de POLITICO.
Rămâne de văzut dacă liderii vor reuşi să ajungă la un acord privind orientările utile pentru miniştri în vederea aprobării obiectivului pentru 2040 la timp pentru summitul climatic COP30 de luna viitoare, fără a slăbi în acest proces legislaţia ecologică a UE.
Von der Leyen şi preşedintele Consiliului European, António Costa, speră cu siguranţă că da. Însă, având în vedere divergenţele mari de opinii din cadrul blocului, dezbaterea se anunţă a fi tensionată.
2. Minerale critice
Confruntându-se cu realitatea incomodă a controlului tot mai mare al Chinei asupra fluxului de minerale de care ţările occidentale au nevoie pentru apărarea lor, ambiţiile digitale şi ecologice, unele guverne au făcut un efort de ultim moment pentru a include practicile neloiale ale Beijingului pe ordinea de zi – fără a numi China în mod direct, desigur.
„O criză în aprovizionarea cu materii prime critice nu mai este un risc îndepărtat. Este la uşa noastră”, a declarat von der Leyen într-un discurs adresat legislatorilor europeni înaintea summitului.
Puteri importante precum Franţa, Polonia şi – mai surprinzător – Germania au adoptat o poziţie mai beligerantă faţă de Beijing de când acesta şi-a extins interdicţiile de export pentru pământuri rare la începutul lunii octombrie şi se aşteaptă ca acestea să abordeze subiectul.
(Oficialii au declarat pentru POLITICO că există rezistenţă la această idee din partea altor capitale, întrucât summitul se anunţă deja a fi unul lung.)
3. Activele îngheţate sunt în balanţă...
În centrul summitului se află întrebarea cum să se sprijine efortul de război al Ucrainei, în contextul în care invazia Rusiei se prelungeşte pentru a patra iarnă.
Belgia încă ezită să aprobe o propunere radicală de confiscare a 140 de miliarde de euro din fondurile ruseşti îngheţate pentru a finanţa o nouă tranşă importantă de ajutor pentru Kiev.
Prim-ministrul Bart de Wever şi-a exprimat rezerve serioase, deoarece activele sunt deţinute într-un depozit financiar cu sediul la Bruxelles.
Miercuri dimineaţă, Belgia a declarat că nu va decide dacă va da undă verde Comisiei pentru a elabora propunerea juridică completă decât după discuţiile de joi.
După cum a declarat un înalt funcţionar al UE pentru POLITICO, „diavolul se ascunde în detalii”.
4. ... dar nu şi sancţiunile împotriva Rusiei
Liderii vor fi încântaţi să afle că o măsură de ajutorare a Ucrainei a fost deblocată miercuri seara, după ce Slovacia şi-a ridicat veto-ul asupra ultimei serii de sancţiuni ale UE menite să epuizeze fondurile de război ale Moscovei.
Cea mai mare parte a pachetului – al 19-lea impus Moscovei de la începutul invaziei sale pe scară largă a Ucrainei, în urmă cu mai bine de trei ani – se concentrează pe reducerea veniturilor Kremlinului prin impunerea de restricţii asupra comercianţilor de energie şi instituţiilor financiare, multe dintre ele din ţări terţe.
5. Să spunem Ucrainei să cumpere produse europene?
În ceea ce priveşte îmbunătăţirea accesului Ucrainei la arme, guvernele sunt împărţite în privinţa faptului dacă Kievul ar trebui să fie îndemnat să cumpere din Europa, şi nu din SUA, cu împrumutul propus de 140 de miliarde de euro.
Unii lideri insistă că preferinţa europeană ar trebui să fie o condiţie, în timp ce alţii contestă dreptul UE de a spune ţării devastate de război ce arme să cumpere.
6. Interzicerea reţelelor sociale pentru copii
Deşi liderii sunt de acord că ar trebui să se facă mai mult pentru a proteja copiii online, ei sunt în dezacord cu privire la forma pe care ar trebui să o ia noile reguli.
La începutul acestei luni, 25 de ţări din UE, plus Norvegia şi Islanda, au semnat o declaraţie prin care susţin stabilirea unei vârste minime pentru accesul copiilor la reţelele sociale. Liderii sunt aşteptaţi joi să aprobe o „posibilă majorat digitală”, potrivit proiectului de concluzii al summitului, obţinut de POLITICO.
Însă, în timp ce Franţa şi Slovacia susţin o interdicţie totală înainte de vârsta de 15 sau 16 ani, alte ţări, precum Ţările de Jos, Grecia şi Spania, consideră că este suficient să se solicite consimţământul părinţilor în ceea ce priveşte copiii lor, ceea ce a dus la o dispută cu privire la modalităţile exacte de aplicare a unei astfel de interdicţii.
7. Probleme în paradis din cauza dependenţei de marile companii tehnologice americane
Liderii UE sunt hotărâţi să susţină o „tranziţie digitală suverană” la summit, dar cuvintele lor vor masca o ruptură între Franţa şi Germania cu privire la modul de abordare a dominaţiei copleşitoare a Americii în domeniul tehnologiei.
Discuţiile reale pe această temă sunt aşteptate luna viitoare, la o întâlnire între cele două ţări, care va avea loc la 18 noiembrie la Berlin.
8. Eforturi de dereglementare
Cele 27 de ţări membre ale UE s-ar putea să nu fie de acord în multe privinţe, dar reducerea birocraţiei este o strategie rară care se bucură de un consens aproape universal.
La summitul de joi, ţările vor solicita Comisiei să accelereze eforturile de simplificare „ca o chestiune de maximă prioritate”, potrivit proiectului de concluzii. Este o problemă care îi stă la inimă lui von der Leyen – ea a făcut din eliminarea regulilor împovărătoare şi din împuternicirea firmelor europene un obiectiv central al celui de-al doilea mandat al său.
Eforturile de simplificare sunt o veste bună şi pentru preşedintele american Donald Trump, care s-a plâns de excesul de reglementare al UE şi de efectul acestuia asupra întreprinderilor americane. În cadrul unui acord comercial încheiat de von der Leyen cu Trump în Scoţia la începutul acestui an, UE a promis că reglementările sale de mediu „nu vor impune restricţii nejustificate” (deşi Comisia a subliniat că nu va reduce standardele UE).
9. Putem vorbi despre maşini, vă rog?
Cancelarul german Friedrich Merz profită de moment pentru a îndemna Comisia Europeană să anuleze interdicţia de facto privind motoarele cu combustie, cu sprijinul Slovaciei, Republicii Cehe, Poloniei şi Austriei.
Franţa are însă alte idei şi a prezentat la începutul acestei săptămâni, împreună cu Spania, o propunere care ar permite flexibilitate în ceea ce priveşte legislaţia din 2035, însă numai pentru producătorii de automobile care îndeplinesc cerinţele privind conţinutul local, care urmează să fie definite.
Ambele capitale doresc o ultimă şansă de a influenţa viitoarea reformă a Comisiei privind legislaţia din 2035.
Săptămâna trecută, premierul slovac Robert Fico a ameninţat că va bloca ultimul pachet de sancţiuni dacă UE nu va veni mai întâi cu un plan pentru a ajuta sectorul auto al ţării sale, care se confruntă cu dificultăţi. Însă liderul slovac şi-a ridicat veto-ul miercuri seara, în schimbul unor concesii care vor fi precizate în declaraţia summitului de joi.
10. Migraţia
Puţine probleme sunt atât de existenţiale pentru blocul comunitar precum migraţia, un subiect care a propulsat partidele de dreapta şi de extremă dreapta (şi, în unele cazuri, euroscepticii) la guvernare în întreaga Europă.
Miniştrii afacerilor interne ai Europei s-au reunit la Luxemburg la începutul acestei luni pentru a discuta noi reguli stricte, inclusiv crearea de centre de returnare şi măsuri de solidaritate pentru ţările aflate sub presiune migratorie. Un plan pentru a decide care sunt aceste ţări şi cum să le ajutăm trebuia să fie prezentat miercurea trecută, dar a fost amânat.
La acest summit, liderii vor solicita „intensificarea” acestor eforturi „ca o chestiune prioritară”, potrivit proiectului de concluzii (şi pentru politicienii europeni mainstream care se confruntă cu o extremă dreaptă în ascensiune, aceasta este cu siguranţă o prioritate). Însă un oficial al Comisiei a declarat pentru POLITICO că nu se aşteaptă progrese reale joi.
11. Şi, în sfârşit... încă o zi de discuţii
Când şi-a preluat funcţia, Costa s-a angajat să organizeze Consiliile Europene pe durata unei singure zile şi să nu le lase să se prelungească pe durata a două zile.
Până acum, a avut succes. Dar, având în vedere că unii funcţionari se aşteaptă deja ca discuţiile să se prelungească până târziu în noapte, de data aceasta ar putea fi o sarcină dificilă.
