Performanţă istorică pentru Cristi Chivu, care a devenit primul antrenor român ce cucereşte titlul în Serie A din postura de tehnician. Sub conducerea sa, Inter Milano a obţinut al 21-lea titlu de campioană a Italiei, după victoria cu 2-0 împotriva celor de la Parma, într-un meci disputat în etapa a 35-a.
Vizibil emoţionat după succes, Chivu şi-a lăudat elevii şi a vorbit despre bucuria resimţită, comparabilă cu perioada în care evolua ca jucător:
„Mă bucur pentru aceşti băieţi, pentru aceşti suporteri minunaţi care au trebuit să suporte dezamăgirea de anul trecut şi batjocura celor care încearcă să denigreze acest club. Băieţii au reuşit să renască şi să-şi regăsească motivaţia. Mă bucur pentru ei: acest al 21-lea titlu de campion este o pagină importantă pentru acest club glorios. Voiam să arăt bine şi să fiu cool pentru interviuri, aşa că m-am dus la frizer: acum că am părul alb, sunt fericit ca pe vremea când eram fotbalist. Meritul le revine în totalitate acestor băieţi minunaţi”.
Tehnicianul a subliniat caracterul dificil al sezonului, pe care l-a descris ca pe un adevărat maraton:
„Din datorie, aveam obligaţia să încercăm. Un sezon este un maraton: la final câştigă cine adună cele mai multe puncte şi, din fericire, am reuşit, acceptând înfrângerile, dar fiind capabili să reacţionăm. Am reuşit. Între ianuarie şi februarie am câştigat 14 meciuri din 14 şi atunci am înţeles. Am trecut şi peste eliminarea din Champions League şi înfrângerea din derby, dar am rămas în picioare cu demnitate”, a spus el.
Deşi momentul este unul de sărbătoare, gândurile lui Chivu sunt deja la următorul obiectiv:
„Nu voi fi ipocrit, dar mă gândesc la finala Cupei Italiei. Este evident că sunt fericit, dar este corect ca jucătorii să primească afecţiunea pe teren. Astăzi a fost această ocazie importantă de a câştiga în faţa lor, eu m-am dus în vestiar pentru viciile mele: am fumat o ţigară, scuzaţi-mă că spun asta...".
Cum îşi motivează jucătorii
În stilul său caracteristic, antrenorul român a evitat să îşi atribuie merite personale, punând accent pe echipă şi pe evoluţia sa umană:
„Nu vorbesc despre mine. Din punct de vedere uman, sunt atipic. Acum câţiva ani a trebuit să vorbesc cu mine însumi într-o chestiune de viaţă şi de moarte şi mi-am pierdut ego-ul. Uneori bastonul, alteori morcovul: aşa încerc să-i stimulez pe băieţi, încercând să evit greşelile pe care le-am suferit eu. Mi-am propus să fiu antrenor în felul meu, să fiu empatic, să nu mă gândesc la aprobarea cuiva din afara. Încerc să dau tot ce am mai bun pentru ei, restul contează puţin. Ştiu ce înseamnă să faci meseria asta. Poate că peste o lună voi fi pus sub semnul întrebării. Trebuie să acceptăm asta cu zâmbetul pe buze şi cu conştiinţa că facem tot ce putem”.
La final, Chivu a ţinut să îşi arate recunoştinţa faţă de staff şi jucători:
„Staff-ul meu merită multe laude, dar şi predecesorii mei, pentru că au făcut o treabă excelentă, făcându-mi totul mai uşor. Aceşti băieţi au cunoştinţe importante despre fotbal. Jucătorii buni sunt cei care îi fac pe antrenori să câştige”.
Succesul lui Inter este cu atât mai impresionant cu cât echipa a acumulat 82 de puncte după 35 de etape, cu un golaveraj de 81-31, distanţându-se decisiv de Napoli, ocupanta locului secund, aflată la 12 puncte în spate. Titlul a fost astfel adjudecat matematic cu trei etape înainte de finalul sezonului din Serie A.
Deşi parcursul european în Liga Campionilor s-a încheiat înaintea fazelor finale, Inter mai are un obiectiv major: finala Cupei Italiei împotriva celor de la Lazio Roma, programată pe 13 mai.
Pentru Cristi Chivu, acesta este primul trofeu câştigat ca antrenor la nivel de seniori, după ce în trecut a cunoscut succesul în tricoul Interului ca jucător, cucerind inclusiv Liga Campionilor şi trei titluri de campion. Instalarea sa pe banca tehnică la începutul sezonului 2025-2026 marchează o ascensiune rapidă, venită după experienţa acumulată atât la echipele de juniori ale clubului, cât şi în sezonul precedent la Parma, unde a reuşit salvarea de la retrogradare.
