Scena politică românească se află din nou în faţa unui moment tensionat. Premierul Ilie Bolojan, al 72-lea din istoria ţării, se confruntă cu o moţiune de cenzură care a adunat deja suficiente semnături pentru a fi supusă votului în Parlament. Dacă aceasta va trece, el ar deveni al optulea şef de guvern din perioada postdecembristă demis prin acest mecanism constituţional.
De-a lungul ultimelor decenii, moţiunea de cenzură a fost una dintre cele mai puternice arme politice, capabilă să răstoarne guverne şi să redeseneze majorităţi. Totuşi, nu toate cabinetele au fost vulnerabile în faţa ei. Cele mai longevive guverne de după 1989 – conduse de Nicolae Văcăroiu, Adrian Năstase şi Călin Popescu Tăriceanu – au rezistat integral mandatelor, fără a fi demise prin vot parlamentar. Executivul Văcăroiu rămâne recordmanul stabilităţii, cu 1484 de zile de guvernare neîntreruptă, potrivit News.ro.
Prima cădere prin moţiune de cenzură a avut loc abia în 2009, când guvernul condus de Emil Boc a fost înlăturat după 295 de zile de mandat. Iniţiativa opoziţiei a trecut cu 254 de voturi favorabile, marcând un moment de cotitură în politica românească. Chiar şi aşa, Boc avea să revină ulterior în funcţia de premier, demonstrând că o astfel de înfrângere nu echivalează neapărat cu finalul carierei politice.
Dacă executivul Boc a fost primul demis, cel mai scurt mandat aparţine guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu. Instalată în februarie 2012, echipa sa a rezistat doar 78 de zile până la adoptarea moţiunii de cenzură. Într-un climat politic extrem de tensionat, votul a depăşit pragul necesar, iar cabinetul a rămas doar interimar până la formarea unei noi majorităţi.
Un episod aparte s-a consumat în 2017, când guvernul lui Sorin Grindeanu a fost demis chiar de forţele politice care îl susţinuseră iniţial. După 167 de zile de mandat, o moţiune iniţiată de PSD şi ALDE a dus la înlăturarea propriului executiv, într-un conflict intern care a marcat profund scena politică.
Guvernul condus de Viorica Dăncilă a avut o durată mai lungă, de aproximativ 645 de zile, însă a căzut în 2019 în urma unei mobilizări consistente a opoziţiei. Moţiunea a trecut cu un număr de voturi peste pragul necesar, susţinută de mai multe partide şi parlamentari independenţi.
Un alt moment semnificativ a fost cel din 2020, când cabinetul Ludovic Orban a fost demis la scurt timp după ce îşi asumase răspunderea pe un proiect legislativ important. Cu doar 94 de zile de mandat, guvernul său a devenit singurul înlăturat direct ca reacţie la această procedură parlamentară.
Recordul absolut în ceea ce priveşte numărul de voturi pentru o moţiune de cenzură îi aparţine însă guvernului condus de Florin Cîţu. În 2021, nu mai puţin de 281 de parlamentari au votat pentru demitere, fără niciun vot împotrivă. Căderea executivului a venit pe fondul unei crize politice majore în interiorul coaliţiei de guvernare.
În total, în ultimii ani, mai multe guverne au fost înlăturate prin acest instrument parlamentar, fiecare caz reflectând tensiunile şi schimbările din politica românească. În acest context, votul care îl vizează pe Ilie Bolojan ar putea adăuga un nou capitol în istoria moţiunilor de cenzură din România.
