Relaţiile Statelor Unite cu Europa ar putea intra într-o nouă etapă dacă democraţii reuşesc să obţină controlul asupra ambelor camere ale Congresului american, în urma alegerilor intermediare.
Într-un asemenea scenariu, legislativul de la Washington ar putea încerca să limiteze inclusiv acţiunile de politică externă ale preşedintelui Donald Trump şi să devină un actor internaţional independent de Casa Albă, avertizează profesorul de ştiinţe politice Sergiu Mişcoiu.
„Vom avea cu siguranţă şi o politică proactivă a Congresului care va limita acţiunile lui Trump şi pe plan internaţional şi va trimite emisari, va încerca să deschidă poate chiar relaţii interparlamentare cu parlamente naţionale.
Va folosi toate ocaziile posibile pentru a ocupa terenul şi pentru a zădărnici eforturile de politică externă ale cuplului Trump-Rubio”, a declarat Sergiu Mişcoiu în emisiunea „Prima News Debate”, prezentată de Raluca Al Haddad, la Prima News.
Profesorul consideră că o eventuală victorie a democraţilor atât în Camera Reprezentanţilor, cât şi în Senat ar putea schimba semnificativ raporturile de putere de la Washington.
În opinia sa, Congresul nu s-ar limita la verificarea activităţii administraţiei prezidenţiale, ci ar încerca să influenţeze direct relaţiile internaţionale ale Statelor Unite.
Declaraţiile vin în contextul în care revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a determinat schimbări importante în relaţia Washingtonului cu aliaţii europeni.
Liderii europeni au fost nevoiţi să gestioneze o politică externă americană diferită de cea din timpul administraţiilor precedente, inclusiv în privinţa securităţii şi a relaţiei cu NATO.
Sergiu Mişcoiu a remarcat că atitudinea unor lideri internaţionali faţă de Donald Trump s-ar fi schimbat deja, pe fondul evoluţiei sondajelor electorale şi al scăderii susţinerii pentru republicani.
„Am văzut deja că, de când avem sondaje care ne arată că republicanii nu mai sunt pe val, adulaţia lui Donald Trump în diverse medii internaţionale a scăzut.
Şi cei care îi ridicau ode şi osanale la începutul mandatului au început să cotească, cum se spune pe româneşte, să găsească alte variante de lideri pe care să îi abordeze, inclusiv din tabăra democrată”, a afirmat profesorul.
Ce rol ar putea avea Congresul în politica externă americană?
În analiza sa, Sergiu Mişcoiu a explicat că un legislativ controlat de democraţi ar putea încerca să construiască propriile canale diplomatice cu statele europene şi cu alte ţări.
Congresmenii ar putea trimite emisari, organiza întâlniri şi dezvolta relaţii directe cu parlamentele naţionale, pentru a contrabalansa iniţiativele administraţiei prezidenţiale.
Profesorul a descris un asemenea scenariu drept o posibilă transformare a Congresului într-un reprezentant alternativ al Statelor Unite pe plan internaţional, capabil să transmită mesaje diferite de cele ale Casei Albe.
O asemenea evoluţie ar putea avea consecinţe şi asupra activităţii secretarului de stat Marco Rubio. Potrivit lui Mişcoiu, acesta ar putea încerca să adopte o poziţie mai independentă faţă de Donald Trump şi să colaboreze diferit cu legislativul, în eventualitatea în care republicanii pierd controlul Congresului.
„Iar Rubio însuşi s-ar putea să fie tentat să lucreze altfel cu Congresul, luând o anumită distanţă faţă de politica lui Trump. Ar fi foarte dificil pentru el să facă asta, dar poate că va încerca acest demers, fiindcă, dacă nu, va fi foarte singur în această luptă cu un Congres ostil, care se va dori un fel de reprezentant bis al SUA pe plan internaţional”, a explicat Sergiu Mişcoiu.
Pentru Europa, o asemenea confruntare instituţională ar putea însemna apariţia unor interlocutori americani cu poziţii diferite în privinţa politicii externe.
Totuşi, profesorul a prezentat acest scenariu condiţionat de rezultatul alegerilor şi de eventuala preluare a controlului ambelor camere ale Congresului de către democraţi.
