Secretarul american al energiei: Cultul climei a fragilizat economia europeană. SUA se comportă cu o fermitate afectuoasă faţă de Europa

Secretarul american al energiei: Cultul climei a fragilizat economia europeană. SUA se comportă cu o fermitate afectuoasă faţă de Europa

„Cultul climei” a fragilizat economia europeană, a declarat marţi secretarul american al energiei, Chris Wright, într-un interviu acordat AFP, calificând drept „fermitate afectuoasă” modul în care Statele Unite privesc relaţia cu Europa, descrisă ca „un aliat solid”.

„Experienţa din ultimii 17 ani, pe care o putem numi pe bună dreptate cultul climatului, nu a făcut decât să crească preţul energiei. Europa în ansamblu produce astăzi mai puţină energie decât acum 17 ani, iar preţurile au crescut considerabil”, a declarat Chris Wright, după ce a participat la o conferinţă la sediul Institutului Francez de Relaţii Internaţionale (IFRI) din Paris.

Potrivit secretarului american, aceste politici „au mutat pur şi simplu locurile de muncă în Asia. Au redus oportunităţile economice pentru europeni. Au făcut mai dificilă plata facturilor şi au făcut Europa foarte dependentă de Rusia”.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în 2025, Statele Unite au iniţiat o puternică regresie în materie de politici climatice.

Preşedintele american a anunţat joi abrogarea unui text adoptat sub Barack Obama în 2009 şi care servea drept bază pentru combaterea emisiilor de gaze cu efect de seră în Statele Unite, după ce în ianuarie anunţase retragerea dintr-un tratat de referinţă privind clima, scrie News.ro.

Donald Trump s-a retras, de asemenea, imediat după preluarea puterii, din Acordul de la Paris privind clima, pentru a doua oară, după ce a făcut-o deja în timpul primului său mandat.

„Impactul real (al schimbărilor climatice) este că lumea este puţin mai caldă, puţin mai verde, puţin mai umedă”, a mai spus marţi Chris Wright, adăugând că politicile pro-climă „nici măcar nu au vreun impact asupra acestui lucru”.

Acordul de la Paris, adoptat în 2015, are ca obiectiv limitarea încălzirii „cu mult sub” 2 °C, iar anii 2023, 2024 şi 2025 au fost cei mai calzi înregistraţi vreodată, potrivit institutului european Copernicus.

GROENLANDA

În ceea ce priveşte relaţia dintre Statele Unite şi Europa, supusă unor puternice tensiune de când Donald Trump a afirmat că doreşte să achiziţioneze Groenlanda, Chris Wright a invocat „fermitatea afectuoasă” impusă de Washington.

„Statele Unite sunt un aliat solid al Uniunii Europene. De fapt, toată fermitatea afectuoasă a Statelor Unite are ca scop să încurajeze Europa să se doteze cu o armată mai puternică, un sistem energetic mai solid şi o economie mai puternică”, a explicat el.

„Nu a existat niciodată posibilitatea ca Statele Unite să invadeze Groenlanda”, a încercat să liniştească spiritele secretarul american, în timp ce premierul danez Mette Frederiksen afirmase sâmbătă că Donald Trump „doreşte” în continuare să cucerească Groenlanda, teritoriu autonom danez.

PETROLUL DIN VENEZUELA

Întrebat despre petrolul din Venezuela, ministrul, care a efectuat în ultimele zile o vizită la Caracas, a insistat că „obiectivul este de a creşte considerabil producţia de petrol”, care, potrivit lui, a adus deja un miliard de dolari de la arestarea preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro.

„Toţi banii se întorc la Caracas”, a asigurat el, detaliind circuitul de finanţare care trece prin conturile Trezoreriei americane. „Toate reţelele de corupţie care deturnau petrolul venezuelean sunt, de asemenea, în curs de a fi eliminate”, a afirmat, de asemenea, Chris Wright.

Prezent la Paris cu ocazia unei conferinţe ministeriale a Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), care are loc miercuri şi joi, Chris Wright a revenit asupra funcţionării acestei filiale a OCDE create în 1974, din care SUA ameninţase în iulie că se va retrage din cauza imposibilităţii de a o reforma, în special în ceea ce priveşte protecţia climei.

„Au fost făcuţi primii paşi, dar mai sunt încă multe de făcut. O mare parte din activitatea AIE se concentrează pe schimbările climatice şi pe obiectivul „zero emisii nete” al Acordului de la Paris”, a declarat el, referindu-se la modelarea de către instituţie a căii de urmat pentru a atinge în 2050 neutralitatea carbonică necesară pentru a frâna încălzirea globală.

Afla mai multe despresuauetensiuni
Distribuie:envelope-fillEmail
viewscnt