Un proiect de listă de priorităţi a Uniunii Europene pentru următorii cinci ani pune accentul pe apărare şi mediul de afaceri şi menţionează fugitiv schimbările climatice, arată o analiză Politico, publicaţia europeană care a consultat draftul documentului.
Singura menţiune despre „mediu” în proiect este o promisiune de a crea un „mediu favorabil afacerilor”, arată G4Media.ro.
În schimb, documentul – în esenţă, un tablou de bord pe care liderii UE îl întocmesc la fiecare cinci ani pentru a ghida viitorul executiv european de la Bruxelles – este plin de referiri la apărare, securitate şi migraţie. Schimbările climatice abia dacă sunt menţionate. Natura şi biodiversitatea nu apar deloc, arată Politico.
Proiectul, care poate fi încă modificat înainte ca liderii UE să îl aprobe după alegerile pentru Parlamentul European din iunie, reflectă luni de discuţii între preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi şefii de stat şi de guvern pe care îi reprezintă. Şi reprezintă o ilustrare clară a schimbării priorităţilor acestora.
Este o diferenţă marcantă faţă de 2019, ultima dată când liderii UE şi-au expus viziunea. „Agenda strategică” de la acel moment a pus schimbările climatice în prim-plan, numindu-le „ameninţare existenţială”. Una dintre primele patru priorităţi ale UE din 2019 a fost „construirea unei Europe neutre din punct de vedere climatic, ecologice, echitabile şi sociale”.
Dar lumea s-a schimbat de atunci. UE a adoptat o sumedenie de legi privind „Green Deal”. Rusia a invadat Ucraina. Costurile energiei au crescut vertiginos. Anxietatea legată de migraţie a crescut, la fel şi extrema dreaptă. Concurenţa chineză şi americană a neliniştit Europa.
Reflectând acest lucru, prima pagină a declaraţiei – pe care liderii UE o vor discuta în cadrul unui summit care va avea loc săptămâna viitoare la Bruxelles – se concentrează în întregime pe politica externă, apărare, extinderea apartenenţei la UE şi combaterea migraţiei neautorizate.
Cea de-a doua secţiune, „o Europă prosperă şi competitivă”, menţionează schimbările climatice, dar rămâne o idee secundară.
În timp ce proiectul lui Michel cuprinde subsecţiuni separate privind migraţia, apărarea, statul de drept şi altele, tranziţia ecologică este adunată împreună cu problemele digitale sub genericul „reuşita tranziţiei gemene”. Nu există nicio referire la iniţiativa emblematică a Europei „Green Deal”, planul de mare anvergură menit să ducă UE la neutralitate climatică până în 2050.
Documentul menţionează însă eforturile de a investi în reţelele electrice şi de a accelera trecerea la energia regenerabilă, promovând în acelaşi timp cercetarea pentru a ajuta Europa să atingă neutralitatea climatică şi pentru a o pregăti „pentru noile realităţi care decurg din schimbările climatice”.
Luna trecută, Agenţia Europeană de Mediu, un organism de cercetare independent al UE care oferă consultanţă factorilor de decizie politică, a îndemnat blocul comunitar să se pregătească pentru pericolele unei planete mai fierbinţi, identificând poluarea agricolă drept o prioritate-cheie pentru următoarea Comisie Europeană.
Fermierii furioşi îşi înghesuie tractoarele pe străzile Europei şi aruncă gunoiul de grajd la uşile legiuitorilor, plângându-se de sarcinile de reglementare ecologică şi de veniturile precare.
Agenda pentru 2019 a cerut „agricultură durabilă”. Dar proiectul lui Michel se face ecoul unei linii preferate de politicienii conservatori şi de fermierii care protestează – spunând că prioritatea este „asigurarea securităţii noastre alimentare printr-un sector agricol dinamic”.
Biroul European de Mediu a calificat proiectul drept „o concesie uriaşă pentru extrema dreaptă”. Însă Christiane Lambert, preşedinta grupului de lobby agricol Copa-Cogeca, a salutat faptul că se pune accentul pe securitatea alimentară în detrimentul „dogmelor”.
