Ministerul Educaţiei şi Cercetării propune una dintre cele mai importante reforme ale sistemului de evaluare din ultimii ani. Instituţia a lansat în consultare publică proiectul privind aprobarea Cadrului de Referinţă al Curriculumului Naţional din România, un document care va sta la baza organizării şi actualizării întregului proces educaţional, de la grădiniţă până la finalul liceului.
Noul cadru stabileşte reguli clare pentru elaborarea planurilor-cadru, a programelor şcolare şi a resurselor educaţionale, dar introduce şi o schimbare majoră în modul în care vor fi evaluaţi elevii. Obiectivul principal este reducerea diferenţelor de interpretare a notelor între şcoli şi asigurarea unei evaluări mai echitabile la nivel naţional.
Una dintre problemele identificate de specialişti este faptul că aceeaşi notă poate reflecta niveluri foarte diferite de pregătire. Astfel, doi elevi care obţin media 9 la aceeaşi disciplină pot avea competenţe semnificativ diferite atunci când sunt evaluaţi prin instrumente standardizate.
Elementul de noutate al proiectului îl reprezintă introducerea standardelor de învăţare şi a standardelor naţionale de evaluare. Acestea vor defini mai clar ce cunoştinţe şi competenţe trebuie să dobândească elevii la fiecare disciplină şi etapă de studiu.
Potrivit profesorului universitar Dragoş Iliescu, specialist implicat în elaborarea standardelor de evaluare: „Standardele naţionale de evaluare transformă aşteptările generale din curriculum în criterii observabile, măsurabile şi aplicabile uniform în toată ţara”.
În practică, schimbarea înseamnă că nota nu va mai reprezenta doar o simplă cifră trecută în catalog. Evaluarea va oferi informaţii mai detaliate despre nivelul real de pregătire al elevului, evidenţiind atât punctele forte, cât şi aspectele care necesită îmbunătăţiri.
„În prezent, nota nu îţi spune unde anume are copilul o problemă. Îţi spune doar că nu ştie destul. O evaluare bine făcută îţi spune că nu ştie destul la geometrie plană, sau la lectura inferenţială, sau la operaţii cu fracţii. Asta schimbă complet conversaţia, pentru că poţi acţiona ţintit”, explică Dragoş Iliescu, potrivit News.ro.
Noul model presupune şi o redefinire a rolului profesorului. Cadrele didactice nu vor mai avea doar responsabilitatea predării şi a acordării notelor, ci vor utiliza standardele pentru a adapta procesul educaţional la nevoile reale ale elevilor. Documentul prevede inclusiv programe de formare dedicate utilizării acestor instrumente de evaluare şi interpretării rezultatelor.
În acelaşi timp, reprezentanţii sistemului educaţional consideră că noul mecanism ar putea reduce presiunea asociată examenelor naţionale. Monitorizarea constantă a progresului elevilor, pe baza unor criterii clare şi unitare, ar putea oferi o imagine mai fidelă a performanţelor şcolare decât evaluările punctuale.
Conform planurilor Ministerului Educaţiei, standardele naţionale de evaluare ar urma să fie introduse din septembrie 2026 pentru elevii din clasele I-IX, după finalizarea perioadei pilot, desfăşurate în cele 75 de unităţi de învăţământ incluse în proiect.
Dacă va fi implementată conform obiectivelor propuse, reforma ar putea contribui la creşterea echităţii în educaţie şi la oferirea unor repere comune pentru evaluarea elevilor din întreaga ţară, indiferent de şcoala în care învaţă.
