România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, respectiv 146 miliarde lei, în scădere faţă de 8,67% în 2024, anunţă Ministerul Finanţelor. Reducerea deficitului a fost realizată printr-un mix echilibrat de măsuri pe venituri, cheltuieli şi finanţarea investiţiilor.
Veniturile totale au crescut cu 15,3% faţă de 2024, atingând 662,7 miliarde lei, impulsionate de creşterea încasărilor din impozitul pe salarii şi venit (+19,9%), contribuţii de asigurări şi TVA, precum şi fonduri europene. Încasările din TVA au totalizat 133,9 miliarde lei, iar cele din accize 48,3 miliarde lei, în creştere susţinută şi de modificările legislative din 2025. Fondurile rambursate de Uniunea Europeană au crescut spectaculos cu 79%, la 75,9 miliarde lei, în principal datorită PNRR şi fondurilor agricole şi de coeziune.
Pe partea de cheltuieli, bugetul general consolidat a atins 808,7 miliarde lei (42,36% din PIB), din care cheltuielile curente au reprezentat 38,4% din PIB, uşor sub nivelul anului precedent. Cheltuielile de personal au însumat 167,7 miliarde lei, în creştere cu 1,9%, iar cheltuielile cu asistenţa socială au totalizat 250,9 miliarde lei (+12%), influenţate de recalcularea pensiilor şi de compensarea facturilor la energie şi gaze.
Investiţiile au continuat să crească, cu un total de 138,2 miliarde lei (+15,7%), din care 78,6 miliarde lei provin din fonduri externe nerambursabile, inclusiv PNRR, reprezentând 56,8% din totalul cheltuielilor pentru investiţii. Cheltuielile cu dobânzile au urcat la 50,5 miliarde lei, iar subvenţiile au însumat 12,55 miliarde lei, pentru sprijinirea agriculturii, transportului şi a consumatorilor noncasnici de energie.
Ministerul Finanţelor subliniază că ritmul de creştere al cheltuielilor publice s-a temperat, iar mixul între venituri proprii, fonduri europene şi prioritizarea investiţiilor a permis reducerea deficitului. Economia românească continuă însă să depindă de absorbţia fondurilor europene şi de gestionarea eficientă a cheltuielilor sociale şi salariale.
