UDMR ar putea susţine noua Lege a salarizării, însă cu o condiţie clară: veniturile angajaţilor din sectorul public să nu fie diminuate. Kelemen Hunor spune că nu este de acord cu situaţia în care salariile de bază ar scădea, iar diferenţa ar fi acoperită prin sporuri temporare. Proiectul trebuie adoptat până la 31 august pentru ca România să nu rişte pierderea unei tranşe de aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR.
Liderul UDMR susţine că România are nevoie de o nouă lege a salarizării, dar actuala variantă a proiectului trebuie modificată înainte de a ajunge la vot.
Principala condiţie este ca veniturile bugetarilor să nu scadă.
„Insist foarte ferm ca veniturile să nu scadă. Putem susţine legea doar dacă nu există scăderi de venituri”, a declarat Kelemen Hunor într-un interviu.
Liderul UDMR critică în special situaţiile în care salariul de bază ar fi diminuat, iar diferenţa ar fi compensată printr-un spor temporar. În opinia sa, o astfel de soluţie nu este corectă pentru angajaţii cu vechime.
Kelemen Hunor a dat exemplul unui profesor cu 25 de ani de experienţă, căruia nu i se poate transmite că valoarea muncii sale a scăzut, pentru ca ulterior diferenţa să fie acoperită printr-o altă componentă salarială.
UDMR mai susţine că legea trebuie să fie însoţită de surse clare de finanţare. Forma actuală a proiectului nu este însă susţinută de formaţiune dacă presupune noi majorări de taxe sau reducerea fondurilor pentru investiţii.
Legea salarizării, între presiunea PNRR şi nemulţumirea sindicatelor
Adoptarea legii până la 31 august este legată de un jalon din PNRR, cu o miză financiară de aproximativ 770 de milioane de euro pentru România.
PNL şi-a anunţat deja disponibilitatea de a susţine proiectul. Premierul interimar şi liderul liberalilor, Ilie Bolojan, a transmis că grupurile parlamentare ale PNL au mandat să voteze legea dacă va exista un acord politic asupra formei finale.
În schimb, sindicatele se opun actualei variante şi cer retragerea proiectului şi reluarea procesului de elaborare de la zero.
Cele cinci confederaţii sindicale reprezentative la nivel naţional susţin că proiectul nu corectează dezechilibrele din sistem şi poate genera noi diferenţe între categorii de angajaţi.
În aceste condiţii, negocierile politice din următoarele zile sunt decisive pentru forma finală a legii şi pentru şansele ca aceasta să fie adoptată înainte de termenul-limită din PNRR.
