Parlamentul intră în sesiune extraordinară în perioada 24-26 august, într-una dintre ultimele săptămâni în care România mai poate adopta o serie de reforme legate de PNRR. Printre proiectele care ar putea fi votate se află noua Lege a salarizării, legea integrităţii şi legea hidrogenului. Pentru salarizare, o decizie va fi luată luni, după o nouă rundă de discuţii între liderii PSD, PNL, USR şi UDMR şi preşedintele Nicuşor Dan.
Legea salarizării, în centrul negocierilor politice
Camera Deputaţilor şi Senatul au fost convocate în sesiune extraordinară între 24 şi 26 august. Parlamentarii vor lucra atât în comisii, cât şi în plen pentru adoptarea unor proiecte care fac parte din reformele asumate de România prin PNRR.
Una dintre cele mai importante mize este noua Lege a salarizării. Proiectul ar putea ajunge la vot săptămâna viitoare, însă numai dacă partidele fostei coaliţii ajung la un acord politic.
Liderii PSD, PNL, USR şi UDMR urmează să se întâlnească luni cu preşedintele pentru a decide dacă susţin actuala formă a proiectului şi dacă îşi asumă adoptarea lui.
Miza financiară este de aproximativ 770-771 de milioane de euro, bani legaţi de îndeplinirea unui jalon din PNRR.
Noua variantă păstrează structura cu 12 grade salariale şi intervalele de coeficienţi pentru fiecare categorie. Totuşi, pentru anumite funcţii sunt prevăzuţi coeficienţi diferiţi faţă de forma anterioară.
O modificare importantă este reducerea valorii de referinţă de la 4.100 la 4.000 de lei brut. Pentru funcţiile al căror coeficient rămâne neschimbat, această modificare ar însemna o reducere de aproximativ 2,44% a salariului de bază.
Legea integrităţii revine în Parlament după decizia CCR
Un alt proiect care trebuie modificat şi adoptat rapid este legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor publice.
Camera Deputaţilor va reexamina actul normativ după decizia Curţii Constituţionale din 17 august. CCR a considerat constituţională prevederea supranumită „amendamentul Fritz”, care permite încetarea mandatului unor persoane pentru care există o decizie definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese, dacă perioada de interdicţie nu a expirat.
Opoziţia şi preşedintele au susţinut că prevederea ar avea efect retroactiv. Judecătorii CCR au respins însă această interpretare şi au considerat că norma produce efecte asupra unor situaţii juridice care continuă în prezent.
În schimb, Curtea a declarat neconstituţională formularea referitoare la „persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi”. Prevederea ar fi extins obligaţia de depunere a declaraţiilor de avere şi interese şi la partenerii necăsătoriţi ai demnitarilor.
Parlamentul trebuie acum să modifice legea astfel încât aceasta să respecte decizia CCR.
Legea hidrogenului, un alt proiect important pentru PNRR
Senatul va dezbate în sesiunea extraordinară şi proiectul privind integrarea hidrogenului produs din surse regenerabile şi cu emisii reduse de carbon în industrie şi transporturi.
Proiectul reprezintă Jalonul 126 din PNRR şi este inclus pe lista reformelor restante necesare pentru aprobarea celei de-a cincea cereri de plată depuse de România.
Această cerere are o valoare de 2,84 miliarde de euro.
În paralel, Camera Deputaţilor are programate luni două şedinţe de plen, inclusiv una cu vot final, marţi lucrări în comisii, iar miercuri o nouă şedinţă de plen cu vot final.
Săptămâna 24-26 august devine astfel una decisivă pentru mai multe reforme asumate prin PNRR. În cazul Legii salarizării, însă, primul pas va fi acordul politic care ar putea fi stabilit luni.
