Curtea Constituţională şi-a publicat motivarea deciziei prin care a declarat constituţională prevederea privind încetarea mandatelor în cazul persoanelor găsite definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese. Potrivit judecătorilor, regula nu se aplică retroactiv, ci produce efecte asupra unor situaţii care continuă şi în prezent. Prevederea îl poate viza inclusiv pe Dominic Fritz, dacă acesta se află încă în perioada de interdicţie.
Legea prevede că persoanele găsite definitiv în stare de incompatibilitate sau conflict de interese îşi pierd mandatul aflat în desfăşurare şi nu mai pot ocupa o funcţie sau demnitate publică timp de trei ani.
Amendamentul contestat la CCR prevede că regula se aplică şi persoanelor pentru care perioada de interdicţie de trei ani nu s-a încheiat. Din această categorie ar putea face parte şi Dominic Fritz.
USR, PNL şi preşedintele Nicuşor Dan au susţinut că prevederea este neconstituţională deoarece ar introduce o formă de aplicare retroactivă a legii.
Cei cinci judecători ai CCR care au susţinut decizia au avut însă o altă interpretare. În motivare, aceştia arată că sancţiunea nu vizează fapta din trecut, ci efectele pe care aceasta le produce în prezent.
Judecătorii susţin că, atunci când o persoană se află în continuare în perioada de interdicţie, situaţia juridică este una actuală, iar încetarea mandatului urmăreşte protejarea integrităţii funcţiei publice.
Decizia a fost luată cu cinci voturi la trei. Ceilalţi trei judecători au avut o opinie contrară şi au respins argumentele majorităţii.
Declaraţiile de interese financiare nu vor fi publice
În aceeaşi decizie, CCR a stabilit că declaraţiile de interese financiare nu pot fi publicate. Judecătorii au considerat că acestea conţin informaţii care se suprapun în mare parte cu cele din declaraţiile de avere şi de interese, iar publicarea lor ar afecta dreptul la viaţă privată.
Opinia separată susţine însă că aceste declaraţii ar fi reprezentat un echilibru între transparenţa în exercitarea funcţiilor publice şi protejarea vieţii private. Potrivit acestei interpretări, documentele ar fi conţinut în principal informaţii sintetizate, praguri valorice şi date anonimizate.
Legea revine în Parlament. România riscă să piardă sute de milioane de euro din PNRR
Parlamentul urmează să rediscute săptămâna viitoare prevederile legii şi să opereze modificările solicitate de Curtea Constituţională.
Termenul este unul extrem de important pentru România. Dacă legea nu este promulgată până la 31 august, ţara noastră riscă să piardă aproape 800 de milioane de euro din fondurile PNRR.
În cazul lui Dominic Fritz, efectele concrete ale prevederii urmează să fie clarificate în funcţie de situaţia juridică şi de modul în care va fi aplicată legea după modificările Parlamentului.
