România a depăşit ţintele asumate prin PNRR pentru renovarea energetică a clădirilor publice. Prin Componenta 5, obiectivul a fost depăşit cu 39%, iar prin Componenta 10, cu 10%. Cseke Attila subliniază amploarea investiţiilor realizate în comunităţile locale.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei anunţă că obiectivele stabilite prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru renovarea energetică a clădirilor publice au fost depăşite prin ambele componente de finanţare.
În cazul Componentei 5 – Valul Renovării, ţinta stabilită pentru clădirile publice era de 1.375.231 de metri pătraţi. Documentele încărcate de beneficiari în platforma MDLPA indică 1.907.482 de metri pătraţi renovaţi, ceea ce înseamnă o depăşire de aproximativ 39%.
Prin Componenta 10 – Fondul Local, obiectivul a fost de 1.067.108,66 metri pătraţi. Beneficiarii au raportat 1.120.713,39 metri pătraţi, cu aproximativ 10% peste ţinta asumată.
„Datele încărcate de beneficiari arată că am depăşit ţintele asumate atât prin Valul Renovării, cât şi prin Fondul Local. Urmează verificarea documentaţiilor, dar rezultatele confirmă amploarea investiţiilor realizate în comunităţile locale.
Astăzi avem clădiri publice, precum spitale sau şcoli cu o eficienţă energetică mai bună, consum redus pentru familiile din aceste blocuri de locuinţe, dar şi bani publici economisiţi în cazul facturilor de energie a clădirilor publice renovate.
Clădirile care au trecut prin lucrări aprofundate sunt mai sigure din punct de vedere seismic”, a declarat ministrul dezvoltării, Cseke Attila, potrivit News.ro.
Renovarea aprofundată, o opţiune distinctă a României
Programul Valul Renovării a urmărit creşterea eficienţei energetice a clădirilor, atât prin lucrări moderate, cât şi prin renovări aprofundate şi integrate. Acestea din urmă combină intervenţiile pentru reducerea consumului de energie cu lucrări de consolidare seismică.
Potrivit Ministerului Dezvoltării, clădirile reprezintă aproximativ 40% din emisiile de CO₂ la nivelul Uniunii Europene, motiv pentru care eficienţa energetică a fondului construit reprezintă o componentă importantă a tranziţiei energetice.
România a ales să lege o măsură din PNRR de o ţintă explicită privind renovarea aprofundată, fiind singurul stat dintre cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene care a procedat astfel.
Raportul Curţii de Conturi Europene evidenţiază România
Abordarea României este menţionată şi în Raportul special nr. 20/2026 al Curţii de Conturi Europene, publicat marţi. Documentul analizează investiţiile pentru eficienţa energetică a locuinţelor finanţate prin PNRR.
„Celelalte ţări membre au finanţat doar renovarea energetică moderată a clădirilor, ceea ce înseamnă o reducere cu 30-60% a emisiilor de CO₂. Renovarea aprofundată, pentru care a optat România, înseamnă reducerea cu peste 60% a emisiilor de CO₂.
Totodată, renovarea integrată a fost negociată în mod special de România, în timpul mandatului precedent al actualului ministru, deoarece, în acest pachet, pe lângă renovarea energetică moderată a clădirii, s-au introdus şi lucrări de consolidare”, se menţionează în document.
