Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins definitiv cererile a cinci judecători care contestau plata eşalonată a restanţelor salariale. Curtea a considerat că măsurile Guvernului au urmărit un interes general, dar a atras atenţia asupra riscului de conflict de interese al magistraţilor care s-au pronunţat asupra propriilor remuneraţii.
Hotărârea a fost pronunţată de un complet de şapte judecători. În motivare, instanţa de la Strasbourg a analizat atât situaţia financiară a României, cât şi rolul instanţelor naţionale în stabilirea drepturilor salariale ale magistraţilor.
Cei cinci reclamanţi, judecători sau foşti judecători, susţineau că mai aveau de primit sume cuprinse între 30.000 şi peste 570.000 de euro, în urma unor hotărâri judecătoreşti favorabile.
CEDO a apreciat că eşalonarea plăţilor avea temei legal şi urmărea reducerea cheltuielilor, echilibrarea bugetului şi redresarea economiei.
Curtea a luat în considerare şi deficitul bugetar ridicat al României, precum şi constrângerile financiare cu care s-a confruntat statul. Unul dintre cele mai importante aspecte ale motivării vizează posibilitatea ca magistraţii să fi judecat cauze referitoare la propriile beneficii financiare.
„De altfel, atunci când magistraţii au fost chemaţi să se pronunţe asupra unor componente ale remuneraţiei de care puteau beneficia ei înşişi, participarea lor la adoptarea unor astfel de decizii era susceptibilă să genereze un conflict de interese, interesul lor patrimonial personal putând interfera cu exercitarea imparţială a funcţiilor lor judiciare”, se arată în hotărâre.
Curtea a atras atenţia şi asupra limitelor rolului instanţelor în stabilirea politicilor bugetare.
„Or, Curtea subliniază că judecătorul naţional nu are sarcina de a se substitui autorităţilor naţionale competente în alegerea politicilor bugetare şi economice, priorităţile în materie de cheltuieli şi alocarea resurselor publice, intrând în competenţa puterilor executive şi legislative, care dispun, în acest domeniu, de o largă marjă de apreciere”.
Decizia CEDO priveşte plângerile celor cinci judecători şi nu anulează, prin ea însăşi, obligaţiile stabilite în alte litigii privind drepturile salariale ale magistraţilor.
