Presa germană citată de Cotidianul scrie că Bulgaria şi România nu reuşesc să facă o schimbare fundamentală prin alegeri.
Al şaptelea guvern al Bulgariei începând din 2021 a demisionat. Premierul Rosen Jeliazkov şi-a anunţat demisia pe 11 decembrie, chiar înaintea votului de încredere pe care urma să-l piardă în Parlament. Guvernul sau este minoritar. Este format de partidul GERB, al fostului premier Boyko Borisov, Partidul Socialist şi populiştii din partidul ”Exista si astfel de oameni”.
Bulgaria va adopta moneda euro, pe 1 ianuarie, cu un guvern demisionar şi, spun majoritatea analiştilor, îndreptându-se spre al optulea scrutin parlamentar în nici cinci ani.
Bulgaria şi România: politicieni corupţi, electorat resemnat
Este puţin probabil ca demisia actualului guvern şi noi alegeri să scoată Bulgaria din criza politică. Bulgarii vor avea de ales între aceiaşi politicieni. Nici alegătorii nu vor fi alţii. Un editorial publicat de Frankfurter Allgemeine Zeitung arată că protestatarii din Sofia si Plovdiv nu strigă neapărat şi pentru bulgarii din oraşele mici şi din mediul rural. Acolo, cetăţenii s-au obişnuit să se împace cu nepotismul şi corupţia autorităţilor.
”În acest sens, Bulgaria este asemănătoare cu vecina sa România, unde, în urmă cu câţiva ani o mişcare civilă puternică a zădărnicit încercarea clicilor corupte de post-comunişti, de a prelua pe deplin controlul statului, dar nu a reuşit să realizeze nicio schimbare fundamentală în alegeri”, scrie FAZ.
Munca este taxată sensibil mai puţin în Bulgaria
Editorialistul din Germania nu pomeneşte însă de o diferenţă importantă între Bulgaria şi România. Bulgarii au ieşit în strada împotriva corupţiei, dar şi împotriva unui buget care prevedea majorarea contribuţiei pentru pensii la 25% din salariul brut şi a impozitului pe dividende de la 5%, la 10%. Iar acel proiect de buget a căzut. Bulgaria rămâne cu impozite pe dividende de 5%, contribuţii sociale totale şi pentru sănătate de circa 33% şi TVA de 20%, rămas acelaşi începând din 1999. Impozitul pe venit este 10%, iar cel pe profit este 10% – cel mai mic din UE.
În România, contribuţia pentru pensii este deja 25%. Impozitul pe dividende va creste la 16% începând cu 1 ianuarie. TVA a fost majorat în 2025 de la 19, la 21%. Impozitul pe venit este 10%, însă cel pentru companii este de 16%.
În Bulgaria munca este taxată cu puţin peste 30%, iar bulgarii protestează împotriva unor taxe mai mari. În România, munca este taxată cu 47%. PIB-ul în termenii puterii de cumpărare este de 32.000 de dolari pe cap de locuitor în Bulgaria şi de 30.000 de dolari în România.
România şi Bulgaria sunt asemănătoare pentru că alegerile nu reuşesc să adică o schimbare. Însă starea de fapt ce ar trebui schimbată diferă – ţine mai mult cu buzunarul bulgarului de rând.
Trecere la euro cu oligarhi şi frica exploziei preţurilor
Adoptarea euro a fost chiar unul dintre motivele protestelor ce au dus la căderea executivului. Bulgarii se tem de scumpirile ce vor veni după trecerea la euro. Preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, le-a confirmat în oarecare măsură temerile. Scumpirile moderate după aderarea la euro sunt inerente.
Însă cauzele principale ale protestelor sunt corupţia şi o serie de modificări fiscale propuse, apoi retrase, de guvernul demisionar. Protestele au fost îndreptate în special împotriva lui Delian Peevski, liderul Mişcării pentru Drepturi şi Libertăţi, partidul care susţinea în parlament guvernul minoritar. Peevski, pentru scurt timp şef al serviciului bulgar de informaţii, în urmă cu 13 ani, a reuşit să treacă legi care subordonează serviciile intereselor politice. Este sancţionat din cauza corupţiei de către SUA şi Marea Britanie.
