Românii folosesc cardul, aplicaţiile bancare şi plăţile online, urmăresc ofertele şi încearcă să economisească. Cu toate acestea, atunci când trebuie să explice cum funcţionează dobânda compusă, ce efect are inflaţia asupra economiilor sau care este legătura dintre risc şi randament, lucrurile devin mai complicate.
Cel mai recent Flash Eurobarometru privind alfabetizarea financiară în Uniunea Europeană plasează România pe ultimul loc în UE la nivelul cunoştinţelor financiare de bază.
Clasamentul nu reprezintă însă doar o statistică nefavorabilă. În spatele său se află decizii pe care milioane de oameni le iau în fiecare zi: cât economisesc, ce tip de credit aleg, dacă investesc, cum îşi protejează banii şi cum se pregătesc pentru viitor.
Pentru a contribui la schimbarea acestei situaţii, Banca Comercială Română a lansat Echipa Naţională de EduFin, o iniţiativă deschisă tuturor românilor, cu un obiectiv concret: România să urce cel puţin o poziţie în clasamentul european al competenţelor financiare, rezultat care urmează să fie măsurat prin Flash Eurobarometrul din 2027.
Ce măsoară Eurobarometrul privind alfabetizarea financiară
Flash Eurobarometrul 525, realizat la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, evaluează două dimensiuni importante ale alfabetizării financiare:
- cunoştinţele, respectiv înţelegerea unor noţiuni precum inflaţia, dobânda compusă, riscul, randamentul şi diversificarea investiţiilor;
- comportamentele financiare, precum urmărirea cheltuielilor, economisirea, capacitatea de a face faţă unor cheltuieli neprevăzute şi utilizarea serviciilor financiare digitale.
La nivelul Uniunii Europene, rezultatele publicate de Comisia Europeană arată că numai 18% dintre cetăţeni au un nivel ridicat de alfabetizare financiară. Aproximativ 64% se încadrează la un nivel mediu, iar 18% au un nivel redus. Diferenţele dintre state sunt însă considerabile.
În cazul României, cele mai mari dificultăţi apar la întrebările care verifică înţelegerea conceptelor financiare. Potrivit datelor incluse în materialele campaniei, numai 39% dintre români au răspuns corect la întrebarea despre dobânda compusă şi doar 14% au identificat corect relaţia dintre dobânzi şi preţul obligaţiunilor.
Folosim tehnologia, dar nu înţelegem întotdeauna mecanismele financiare
Rezultatele scot la iveală un paradox. România se află pe ultimul loc la cunoştinţe financiare, dar românii nu sunt străini de serviciile bancare moderne.
Aproximativ 80% dintre români folosesc internet bankingul, peste media europeană de 77%, iar 46% declară că au încredere în consultanţii financiari, comparativ cu media UE de 38%. România se poziţionează mai bine şi la unele componente care ţin de comportamentul financiar, precum atenţia acordată economisirii şi gestionării cheltuielilor.
Faptul că ştim să utilizăm o aplicaţie bancară nu înseamnă însă automat că înţelegem ce se întâmplă cu banii noştri. Putem constitui un depozit fără să ştim dacă dobânda acoperă efectele inflaţiei, putem contracta un credit fără să evaluăm suficient costurile pe termen lung sau putem cumpăra un instrument financiar fără să înţelegem pe deplin riscul.
Tehnologia simplifică operaţiunile, dar nu poate lua în locul nostru toate deciziile financiare.
De ce contează aceste cunoştinţe în viaţa de zi cu zi
Inflaţia, dobânda sau diversificarea pot părea noţiuni rezervate economiştilor, însă efectele lor sunt prezente în bugetul fiecărei familii.
Inflaţia influenţează ce putem cumpăra cu banii pe care îi avem. Dacă o sumă rămâne neschimbată mai mulţi ani, valoarea sa nominală este aceeaşi, dar puterea sa de cumpărare poate scădea. Avem în continuare acelaşi număr de lei, însă putem cumpăra mai puţine produse şi servicii.
Dobânda compusă apare atunci când dobânda acumulată se adaugă sumei iniţiale, iar ulterior se calculează dobândă şi pentru suma deja câştigată. Pe termen lung, acest mecanism poate contribui la creşterea economiilor. El poate acţiona însă şi în sens invers, în cazul anumitor datorii, dacă dobânzile şi costurile se acumulează.
La fel de importantă este relaţia dintre risc şi randament. Promisiunile unor câştiguri rapide, mari şi „garantate” sunt întâlnite tot mai frecvent, în special în mediul online. În realitate, un randament potenţial mai ridicat este asociat, în general, cu un risc mai mare.
Lipsa cunoştinţelor financiare poate conduce la:
- alegerea unui credit nepotrivit;
- pierderea treptată a puterii de cumpărare a economiilor;
- investiţii al căror mecanism nu este pe deplin înţeles;
- o vulnerabilitate mai mare în faţa fraudelor financiare.
Educaţia financiară nu elimină toate riscurile şi nu garantează câştiguri, dar îi ajută pe oameni să pună întrebările potrivite înainte de a lua o decizie.
România începe „antrenamentul”
Următoarea sondare europeană privind competenţele financiare este planificată pentru semestrul al doilea al anului 2026, iar rezultatele sunt aşteptate în 2027. În acest context, BCR a lansat Echipa Naţională de EduFin, odată cu împlinirea a zece ani de la începerea programului Şcoala de Bani.
Iniţiativa reprezintă o mobilizare naţională în jurul unui obiectiv comun şi verificabil: îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe financiare şi urcarea României cel puţin o poziţie în clasamentul european.
În Echipa Naţională de EduFin poate intra orice persoană care vrea să îşi testeze şi să îşi îmbunătăţească nivelul de educaţie financiară. Platforma include un quiz interactiv cu 12 întrebări inspirate din metodologia Eurobarometrului. După fiecare răspuns sunt oferite explicaţii, astfel încât exerciţiul să funcţioneze atât ca test, cât şi ca instrument de învăţare.
Întrebările abordează teme precum:
- dobânzile şi inflaţia;
- investiţiile, riscul şi randamentul;
- diversificarea;
- securitatea financiară în mediul digital.
Nu este necesară pregătirea economică, iar un răspuns greşit indică un subiect care merită aprofundat. Participanţii sunt încurajaţi să devină, la rândul lor, „jucători-antrenori” şi să transmită informaţiile mai departe, în familie, la serviciu sau în comunitate.
Educaţia financiară poate schimba comportamente
Rezultatele programelor desfăşurate până acum de BCR arată că explicaţiile aplicate pot conduce la schimbări concrete. Potrivit celui mai recent studiu de impact pentru Şcoala de Bani:
- 62,6% dintre participanţi spun că au început să economisească lunar;
- 60,1% şi-au creat un fond de urgenţă;
- 78,5% îşi urmăresc şi îşi planifică mai atent cheltuielile.
Educaţia financiară nu presupune ca fiecare persoană să devină economist sau specialist în investiţii. Înseamnă să înţeleagă suficient de bine mecanismele care îi influenţează banii pentru a putea lua decizii mai bine informate.
România nu va urca în clasament printr-un singur răspuns corect. Schimbarea poate începe însă cu întrebările pe care fiecare dintre noi învaţă să le pună înainte de a cheltui, de a economisi, de a investi sau de a se împrumuta.
Cei care vor să îşi testeze cunoştinţele şi să intre în Echipa Naţională de EduFin pot accesa platforma BCR aici.
