Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a reacţionat după cel mai recent incident aerian din regiune şi a explicat că incursiunile dronelor ruseşti în spaţiul aerian moldovean pot avea cauze diferite. În timp ce unele aparate pot ajunge accidental pe teritoriul Republicii Moldova, altele sunt direcţionate în mod deliberat, susţine şefa statului.
Declaraţiile au fost făcute luni, 17 august, în emisiunea „La 360 de grade”, difuzată de Teleradio Moldova. Întrebată dacă dronele ajung din greşeală în spaţiul aerian moldovean sau dacă Rusia testează reacţia statelor din regiune, Maia Sandu a afirmat că traseul aparatelor permite autorităţilor să distingă între cele două situaţii.
„Eu cred că unele ajung din întâmplare şi altele ajung pentru că sunt trimise, şi nu doar în spaţiul nostru aerian, dar şi în spaţiul aerian al altor state din regiune. Am văzut şi în România, şi în Polonia. Deci, judecând după traiectoria acelor drone, putem spune care sunt trimise intenţionat şi care sunt acolo din întâmplare. Şi într-un caz, şi în altul, aceste drone violează spaţiul aerian al ţării noastre. Şi într-un caz, şi în altul, ele reprezintă pericol pentru oameni, şi singurul care se face vinovat, singura parte care se face vinovată de aceste lucruri este Federaţia Rusă, care a început acest război”, a declarat Maia Sandu, potrivit News Maker, citat de Cotidianul.ro.
Preşedinta Republicii Moldova consideră că reacţiile diplomatice nu sunt suficiente pentru a determina Moscova să-şi schimbe politica. În opinia sa, măsurile care pot avea un efect concret sunt cele care contribuie la consolidarea capacităţii Ucrainei de a se apăra.
„Sigur că noi putem să trimitem note de protest, putem să trimitem oameni acasă, dar de la asta, din păcate, nu se schimbă politica Rusiei. (…) Lucrurile care pot să aibă impact este un sprijin mai mare pentru Ucraina. (…) Altfel, am văzut în toţi aceşti ani că Federaţiei Ruse nu-i pasă de notele de protest”, a spus preşedinta Moldovei.
Maia Sandu a insistat asupra necesităţii unor măsuri menite să contribuie la oprirea conflictului din Ucraina.
„Măsurile drastice sunt cele care pot opri războiul. (…) Aceste măsuri ţin de ajutorarea Ucrainei”, a afirmat ea.
Întrebată dacă Republica Moldova ar putea decide expulzarea lui Oleg Ozerov, ambasadorul agreat al Federaţiei Ruse la Chişinău, Maia Sandu a spus că o asemenea măsură nu ar opri incursiunile aeriene.
„Credeţi că asta este o metodă care va opri Rusia din acţiunile sale? Nu cred. Da, asta se poate face, dar credeţi că de la asta Rusia n-o să mai încalce spaţiul aerian? Eu nu cred asta”, a răspuns preşedinta.
Ozerov nu şi-a prezentat până acum scrisorile de acreditare, iar autorităţile moldovene au amânat procedura în contextul unor declaraţii şi acţiuni ale Moscovei considerate ameninţătoare. Diplomatul rus a fost convocat în mai multe rânduri la Ministerul Afacerilor Externe de la Chişinău, inclusiv după incidente cu drone.
Declaraţiile preşedintei au venit după incidentele din 16 şi 17 august. Duminică, o dronă Shahed 136, denumită Geran-2 în Rusia, a pătruns în spaţiul aerian al Republicii Moldova, fiind detectată de autorităţile de la Chişinău la ora 04:31. Aparatul a venit dinspre Ucraina şi a intrat în Moldova prin zona satului Etulia, din Găgăuzia. După aproximativ 18 minute, drona a continuat deplasarea spre România. Radarele Ministerului român al Apărării au detectat-o la 04:44, la aproximativ 24 de kilometri nord de Galaţi.
O aeronavă F-18 spaniolă, aflată în misiune de poliţie aeriană, a primit aprobarea pentru interceptare. Drona a fost doborâtă la 05:01, într-o zonă nepopulată dintre Băleni şi Cudalbi, judeţul Galaţi. Ulterior, echipele române au recuperat fragmente ale dronei şi ale rachetei folosite la interceptare. Luni, o dronă despre care există suspiciunea că ar fi fost lansată de Rusia în cadrul unui atac asupra Ucrainei a intrat în spaţiul aerian al Republicii Moldova. Aparatul s-a prăbuşit pe un teren agricol şi a explodat la impact, fără ca incidentul să provoace victime.
Republica Moldova s-a confruntat în ultimii ani cu numeroase incursiuni ale dronelor implicate în războiul din Ucraina. În luna iunie, Maia Sandu atrăgea atenţia că ţara are nevoie de drone interceptoare şi de modificări legislative care să permită dezvoltarea unor asemenea capacităţi de apărare.
