Preşedintele Nicuşor Dan rămâne în centrul unei dispute politice care poate deveni tot mai serioasă în perioada următoare. AUR continuă să vorbească despre suspendarea şefului statului şi a lansat inclusiv o platformă pentru strângerea de semnături, însă formaţiunea condusă de George Simion nu dispune, în prezent, de numărul necesar de parlamentari pentru a iniţia procedura.
Platforma suspeND.ro a adunat deja peste 383.000 de semnături, iar demersul are, dincolo de posibilitatea unei suspendări efective, şi o puternică miză politică. AUR poate folosi campania pentru a exercita presiuni asupra celorlalte formaţiuni parlamentare în cazul în care va exista o oportunitate concretă de declanşare a procedurii.
În opinia profesorului Cristian Pîrvulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA, vulnerabilitatea lui Nicuşor Dan este accentuată de lipsa unui partid prezidenţial care să îi ofere sprijin politic. Politologul consideră că, în acest moment, preşedintele nu se poate baza pe o formaţiune care să îi apere mandatul în eventualitatea unei suspendări.
„Partidele l-au acuzat toate. PSD îşi manifestă permanent rezerva faţă de preşedinte, iar USR a renunţat total la sprijinirea sa. Nu există nicio falie în interiorul USR în acest sens”, afirmă el, potrivit Cotidianul.ro.
Pîrvulescu atrage atenţia şi asupra rolului pe care l-ar putea juca Victor Ponta, liderul grupării PACE, în cazul unei eventuale proceduri de suspendare.
„Rolul pe care îl joacă acum Victor Ponta este unul foarte periculos, pentru că gruparea pe care el şi-o asumă şi care îl susţine în Parlament poate oricând să basculeze în zona anti-preşedinte. Să nu uităm că Victor Ponta a mai contribuit la o suspendare de preşedinte în 2012”, aminteşte politologul.
Constituţia prevede, la articolul 95, că preşedintele poate fi suspendat pentru fapte grave prin care sunt încălcate prevederile constituţionale. Iniţiativa trebuie susţinută de cel puţin o treime dintre parlamentari, iar aprobarea suspendării necesită votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, în şedinţă comună. Dacă suspendarea este votată, în maximum 30 de zile trebuie organizat referendumul pentru demitere.
România a trecut deja prin două suspendări prezidenţiale, în 2007 şi 2012, ambele privind mandatul lui Traian Băsescu, fără ca acesta să fie demis. Potrivit lui Pîrvulescu, situaţia actuală este însă diferită şi din cauza modificării legislaţiei referendumului.
„Preşedintele poate fi demis din momentul schimbării legii referendumului”, aminteşte decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA.
În 2013, pragul de participare la referendum a fost redus de la 50% plus unu la 30% din alegătorii înscrişi pe listele permanente, ceea ce face mai uşoară validarea unei consultări populare.
Politologul aminteşte şi consecinţele politice ale suspendării lui Băsescu:
„Suspendarea preşedintelui se făcea pentru austeritatea din 2010, care nu era a Guvernului, era a preşedintelui. Iar după referendumul din 2012, Traian Băsescu a fost un răţoi şchiop. A rămas preşedinte, dar nu a mai avut nicio putere”.
În opinia sa, Nicuşor Dan ar putea găsi eventual sprijin în viitor în rândul unor grupări disidente din PNL sau USR, însă o asemenea construcţie politică nu este deocamdată conturată.
„Jocul ăsta cu suspendarea este foarte periculos în absenţa unui partid politic, iar preşedintele nu pare în momentul de faţă încă capabil să creeze un partid politic. El s-ar putea crea în jurul unei dizidenţe din PNL şi, poate, a unei dizidenţe care va apărea în USR, dar e greu de crezut acest lucru în acest moment”, mai spune Cristian Pîrvulescu.
El consideră că şeful statului este încă în proces de adaptare la funcţia prezidenţială:
„Nu suntem Cehia. Noi avem o cu totul altă tradiţie a preşedintelui, care are atribuţii pe care le poate folosi. După mai bine de un an de zile, vedem că nu prea le foloseşte”, mai spune politologul.
