România a intrat în ultimele săptămâni ale Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), iar presiunea asupra autorităţilor creşte pe măsură ce se apropie termenul-limită de 31 august. Din bugetul actualizat al programului, de 20,1 miliarde de euro, ţara noastră a primit deja aproximativ 13 miliarde, în timp ce alte 7,57 miliarde de euro ar mai putea fi atrase dacă reformele şi investiţiile sunt finalizate la timp.
Miza este uriaşă, mai ales că peste 15.000 de proiecte sunt încă active la nivel naţional. Potrivit unei analize realizate de Monitor PNRR, aproximativ 4.500 de investiţii nu au fost încă recepţionate. Pentru obţinerea finanţării nu este suficient ca lucrările să fie executate. Beneficiarii trebuie să încheie recepţia, să înscrie investiţiile în cartea funciară şi să transmită documentele finale prin platformele dedicate.
Printre proiectele aflate în această cursă contra cronometru se numără investiţii în şcoli, spitale, infrastructură rutieră şi feroviară, energie, apă şi păduri. Sunt vizate, printre altele, lucrări feroviare pe peste 1.500 de kilometri, tronsoane din autostrada A7, spitale din Baloteşti, Bistriţa şi Cluj, noi pavilioane de politraumă, ambulanţe şi unităţi de terapie intensivă neonatală, potrivit News.ro.
În educaţie trebuie finalizate 110 creşe, în timp ce sectorul energetic are ca obiectiv punerea în funcţiune a 950 MW de capacităţi eoliene şi solare. Totodată, sunt prevăzuţi kilometri importanţi de reţele de apă şi canalizare, dar şi suprafeţe noi împădurite.
O etapă importantă este Cererea de Plată nr. 5, transmisă Comisiei Europene pe 14 august. Documentul are o valoare de 2,84 miliarde de euro şi include 75 de jaloane şi ţinte, dintre care 21 de reforme şi 54 de investiţii.
Programul a fost însă redus substanţial faţă de forma sa iniţială. Bugetul actual de 20,1 miliarde de euro este cu aproximativ 9 miliarde mai mic decât cel stabilit în 2021, iar componenta de împrumuturi a coborât de la 14,9 la 6,6 miliarde de euro. Şase jaloane şi ţinte au fost eliminate în urma renegocierilor.
Un exemplu important este jalonul privind eliminarea unor capacităţi pe cărbune de la Turceni şi Rovinari. După negocieri cu Comisia Europeană, penalitatea asociată acestuia a fost redusă de zece ori.
Finalul PNRR poate avea consecinţe financiare diferite. În scenariul optimist, România ar putea pierde doar zeci de milioane de euro, dacă majoritatea proiectelor şi reformelor sunt închise la timp.
Dacă apar întârzieri la reformele importante şi la investiţiile majore, pierderile ar putea ajunge la 1-2 miliarde de euro. În cel mai pesimist scenariu, în care sunt ratate mai multe reforme şi proiecte mari, suma pierdută ar putea depăşi 2,5 miliarde de euro.
Astfel, ultimele zile până la 31 august sunt decisive: fiecare proiect recepţionat şi fiecare reformă adoptată pot face diferenţa între absorbţia aproape integrală a fondurilor disponibile şi pierderea unor miliarde de euro.
