O sumă economisită poate creşte în cont şi, în acelaşi timp, să îşi piardă din puterea de cumpărare. Pentru a înţelege ce se întâmplă în realitate cu banii noştri, trebuie să privim împreună dobânda, inflaţia, perioada de economisire şi eventualele costuri.
Ai pus bani deoparte, iar după un an extrasul de cont arată o sumă mai mare. La prima vedere, concluzia pare simplă: economiile au crescut. Pentru a afla dacă situaţia financiară s-a îmbunătăţit cu adevărat, mai trebuie însă să răspundem la o întrebare: ce mai putem cumpăra cu acei bani?
Diferenţa dintre suma afişată în cont şi valoarea sa reală este explicată prin câteva concepte financiare de bază: inflaţia, puterea de cumpărare, dobânda nominală, dobânda reală şi dobânda compusă.
Avem nevoie să înţelegem aceste noţiuni atunci când comparăm ofertele de economisire, vrem să aflăm dacă dobânda unui depozit acoperă creşterea preţurilor, alegem între un credit cu dobândă fixă şi unul cu dobândă variabilă sau calculăm cât ne va costa, în total, un împrumut. Ele ne ajută şi să stabilim cât trebuie să economisim pentru un fond de urgenţă, o achiziţie importantă sau pentru pensie şi să înţelegem cum se poate modifica valoarea banilor în timp.
Aceste concepte se numără printre temele abordate de Echipa Naţională de EduFin, iniţiativa lansată de BCR pentru creşterea nivelului de educaţie financiară din România. Cei care vor să afle cât de bine înţeleg inflaţia, dobânda şi alte noţiuni financiare îşi pot testa cunoştinţele pe platforma BCR
Inflaţia: de ce aceeaşi sumă cumpără mai puţin
Inflaţia reprezintă creşterea generală a preţurilor bunurilor şi serviciilor. Atunci când preţurile cresc, aceeaşi sumă de bani cumpără mai puţine lucruri decât înainte. Aceasta este scăderea puterii de cumpărare.
Să presupunem că un coş de produse costă astăzi 1.000 de lei. Dacă preţurile cresc cu 10%, după un an, acelaşi coş va costa 1.100 de lei. Cei 1.000 de lei păstraţi fără dobândă au rămas neschimbaţi ca valoare nominală, dar nu mai sunt suficienţi pentru aceleaşi cumpărături.
Prin urmare, păstrarea unei sume nu înseamnă automat şi păstrarea valorii sale reale.
Rata oficială a inflaţiei este calculată pe baza unui coş larg de bunuri şi servicii. Inflaţia resimţită de fiecare familie poate fi însă diferită, în funcţie de structura cheltuielilor. O familie care alocă o parte mare din buget alimentelor, energiei sau transportului poate resimţi mai puternic scumpirile acestor categorii.
Dobânda nominală şi dobânda reală nu arată acelaşi lucru
Dobânda nominală este procentul afişat pentru o sumă, înainte de a lua în calcul efectul inflaţiei. Dobânda reală arată ce se întâmplă cu puterea de cumpărare după ajustarea cu creşterea preţurilor.
Într-o aproximare simplă:
Dobânda reală = dobânda nominală – rata inflaţiei
Să luăm un exemplu strict ilustrativ. O persoană depune 10.000 de lei, cu o dobândă nominală de 8% pe an. La finalul perioadei, înainte de eventuale taxe sau costuri, suma ajunge la 10.800 de lei.
Dacă inflaţia din acelaşi interval este de 10%, preţurile au crescut mai repede decât economiile. Persoana are mai mulţi lei în cont, dar cu aceştia poate cumpăra mai puţin decât la începutul anului. Calculată exact, scăderea puterii de cumpărare este de aproximativ 1,82%.
Aşadar, pentru a evalua o ofertă de economisire, nu este suficient să ne uităm doar la dobânda afişată. Trebuie să verificăm şi:
- perioada pentru care este oferită dobânda;
- dacă dobânda este fixă sau variabilă;
- dacă şi cât de des se capitalizează;
- taxele şi costurile aplicabile;
- condiţiile retragerii banilor înainte de termen;
- evoluţia inflaţiei în aceeaşi perioadă.
O dobândă nominală pozitivă nu garantează automat şi o creştere a puterii de cumpărare.
Cum funcţionează dobânda compusă
Dobânda simplă se calculează numai pentru suma iniţială. Dobânda compusă apare atunci când dobânda acumulată se adaugă capitalului, iar următorul calcul porneşte de la noua sumă. Astfel, dobânda acumulată poate produce, la rândul ei, dobândă.
De exemplu, dacă o sumă de 1.000 de lei are o dobândă anuală de 5%, după primul an ajunge la 1.050 de lei. Dacă dobânda se capitalizează anual, în anul următor procentul se aplică la 1.050 de lei, iar suma ajunge la 1.102,50 lei.
Dacă procentul s-ar păstra şi nu ar exista taxe, comisioane sau retrageri, după zece ani suma ar ajunge la aproximativ 1.629 de lei.
Exemplul nu reprezintă o ofertă sau un randament garantat. El arată doar modul de funcţionare a mecanismului. Rezultatul concret depinde de:
- suma iniţială;
- rata dobânzii;
- durata economisirii;
- frecvenţa capitalizării;
- taxe, comisioane şi alte costuri;
- inflaţia din perioada respectivă.
La început, diferenţa produsă de capitalizare poate părea mică. Cu cât perioada este mai lungă, cu atât efectul dobânzii compuse poate deveni mai vizibil.
Dobânda lucrează diferit atunci când împrumuţi bani
Pentru cel care economiseşte, dobânda poate reprezenta un câştig. Pentru cel care contractează un credit, dobânda reprezintă costul utilizării banilor împrumutaţi.
De aceea, înainte de semnarea unui contract de credit, procentul dobânzii nu trebuie analizat izolat. Printre informaţiile importante se numără:
- dacă dobânda este fixă sau variabilă şi pentru ce perioadă;
- valoarea dobânzii anuale efective – DAE;
- valoarea ratei lunare;
- suma totală de plată;
- comisioanele şi asigurările incluse;
- condiţiile în care rata se poate modifica;
- costurile întârzierilor la plată.
În cazul unei dobânzi variabile, rata se poate modifica în funcţie de indicele de referinţă prevăzut în contract şi de marja băncii. În plus, întârzierile pot atrage penalităţi şi alte costuri, potrivit condiţiilor contractuale.
Înţelegerea dobânzii înseamnă, aşadar, mai mult decât compararea a două procente. Contează perioada, modul de calcul şi suma totală care va fi plătită.
Concepte întâlnite zilnic, dar încă insuficient înţelese
Datele Flash Eurobarometrului 525 arată că 65% dintre respondenţii din Uniunea Europeană înţeleg efectul inflaţiei asupra puterii de cumpărare. În schimb, numai 45% înţeleg cum funcţionează dobânda compusă.
Aceste concepte sunt importante nu doar pentru un test european, ci şi pentru decizii precum alegerea unui credit, constituirea unui depozit, stabilirea unui obiectiv de economisire sau pregătirea financiară pentru pensie.
Tocmai de aceea, dobânda şi inflaţia se numără printre temele abordate de Echipa Naţională de EduFin, iniţiativa lansată de BCR cu obiectivul ca România să urce cel puţin o poziţie în clasamentul european al competenţelor financiare până în 2027.
Platforma include antrenamente şi un quiz cu 12 întrebări inspirate din metodologia Eurobarometrului, urmate de explicaţii pentru fiecare răspuns. Scopul nu este doar verificarea cunoştinţelor, ci înţelegerea modului în care aceste noţiuni se aplică în viaţa de zi cu zi.
Cei care vor să afle cât de bine înţeleg inflaţia, dobânda şi alte concepte financiare pot intra în Echipa Naţională de EduFin şi îşi pot testa cunoştinţele pe platforma BCR.
