Viorel Paşca şi ceilalţi suspecţi din dosarul azilelor ilegale din Bihor au fost plasaţi sub control judiciar

Viorel Paşca şi ceilalţi suspecţi din dosarul azilelor ilegale din Bihor au fost plasaţi sub control judiciar

Tribunalul Bucureşti a hotărât joi seară ca cele şase persoane reţinute în ancheta privind azilele ilegale din judeţul Bihor să fie cercetate sub control judiciar. Printre acestea se află Viorel-Teodor Paşca, considerat de anchetatori liderul grupării, membri ai familiei sale, dar şi persoana care coordona activitatea centrelor. Hotărârea instanţei nu este definitivă şi poate fi contestată.
Măsura dispusă de magistraţi îi vizează pe Viorel-Teodor Paşca, preşedintele asociaţiei aflate în centrul investigaţiei, pe soţia sa, Florica Paşca, dar şi pe cei trei fii ai acestora: Viorel-Emanuel Paşca, Abel-Timotei Paşca şi Daniel-Sabin Paşca. De asemenea, sub control judiciar a fost plasată şi Delia Mioara Păcală, indicată de procurori drept coordonatoarea directă a activităţilor şi a internărilor, potrivit News.ro.
Potrivit DIICOT, dosarul cu numărul 3639/19/P/2025 vizează destructurarea unei grupări suspectate de constituirea unui mecanism bine organizat de exploatare a unor persoane aflate în situaţii extreme de vulnerabilitate. Anchetatorii susţin că, sub aparenţa unei activităţi caritabile, reţeaua ar fi transformat sute de vârstnici, persoane cu dizabilităţi psihice şi oameni fără adăpost în surse constante de bani.
Conform procurorilor, gruparea ar fi fost pusă pe picioare în anul 2020 de Viorel-Teodor Paşca, împreună cu soţia şi cei trei fii ai săi. Activitatea s-ar fi desfăşurat prin intermediul Asociaţiei „Dumbrava DPG” – „Dumnezeu Poartă de Grijă”, promovată în spaţiul public drept organizaţie umanitară. În realitate, susţin anchetatorii, entitatea nu avea autorizaţiile necesare pentru a oferi servicii sociale sau medicale.
Victimele ar fi fost aduse din spitale, unităţi medicale sau din structuri de asistenţă socială din mai multe zone ale ţării, pe fondul lipsei de locuri din sistemul public. Odată ajunse în imobilele administrate de grupare, persoanele cazate ar fi rămas fără acte de identitate, telefoane mobile şi carduri bancare, fiind izolate de rude şi de orice contact exterior.
Scopul principal al reţelei, potrivit anchetei, era obţinerea veniturilor beneficiarilor – pensii, indemnizaţii de handicap sau de însoţitor – precum şi colectarea de donaţii prin campanii emoţionale promovate pe Facebook.
În urma percheziţiilor, autorităţile au găsit 409 persoane cazate în 18 imobile din localităţile Dumbrava, Tinca, Inceşti şi Bicăcel. Datele strânse în dosar arată că, începând din 2006, în aceste locaţii ar fi fost adăpostite peste 3.300 de persoane, dintre care aproximativ 1.020 au murit şi au fost înmormântate în cimitirul localităţii.
Intervenţia autorităţilor din 1 iulie 2026 a dus la reţinerea principalilor suspecţi, pentru care procurorii au cerut arestarea preventivă. Instanţa a decis însă, cel puţin pentru moment, plasarea lor sub control judiciar.

Distribuie:envelope-fillEmail
viewscnt
Proiect susținut de  
ULTIMELE ȘTIRI