Comisia Europeană ar trebui să-şi revizuiască decizia prin care a deblocat 10 miliarde de euro şi i-a acordat Ungariei în 2023, potrivit unui consilier juridic senior al celei mai înalte instanţe din Europa. Dacă Curtea de Justiţie a UE va da curs acestui aviz juridic, Ungaria ar trebui să dea înapoi banii primiţi, relatează POLITICO, preluat de News.ro.
Curtea de Justiţie a UE (CJUE) examinează o plângere a Parlamentului European potrivit căreia Comisia şi-a încălcat propriile reguli atunci când a deblocat fondurile pentru Ungaria, în decembrie 2023, bani care fuseseră reţinuţi din cauza preocupărilor legate de statul de drept. Deputaţii europeni acuză Comisia de oportunism politic, argumentând că decizia a fost luată în ajunul unui summit crucial al liderilor UE, la care blocul era disperat ca premierul ungar Viktor Orbán să coopereze şi să fie de acord cu trimiterea de ajutor către Ucraina.
Avizul juridic al avocatului general Tamara Ćapeta - de anulare a deciziei Comisiei de a debloca fondurile - îi va ghida pe judecători în pronunţarea hotărârii finale, care va fi comunicată în câteva luni.
Avocaţii generali nu sunt judecători, ci consilieri juridici care asistă instanţa în cazuri complicate sau fără precedent.
Avizul vine într-un moment delicat, premierul Viktor Orbán fiind în urmă în sondaje înaintea alegerilor din aprilie.
Liderii UE au evitat cu fermitate, timp de câteva luni, să ia măsuri împotriva Budapestei sau să facă declaraţii prea critice la adresa prim-ministrului, Comisia şi diplomaţii fiind de acord că orice presiune asupra lui Orbán ar fi fost folosită în campania electorală.
Avizul juridic „nu este ceea ce aveam nevoie” atât de aproape de alegeri, a declarat un diplomat al UE, care a dorit să rămână anonim pentru a putea vorbi liber.
Comisia a refuzat să comenteze avizul consilierului juridic.
Nici Orbán nu a comentat hotărârea la sosirea sa la summitul liderilor UE din zona rurală a Belgiei.
„COMISIA DATOREAZĂ O EXPLICAŢIE”
Avizul lui Ćapeta afirmă că Bruxelles-ul a aplicat „incorect” propriile cerinţe privind statul de drept atunci când a transferat fondurile, înainte ca reformele guvernului maghiar să fi fost aplicate în totalitate.
Ea a mai spus că executivul european a nu a efectuat „o evaluare adecvată a reformelor referitoare la independenţa” Curţii Supreme din Ungaria şi la numirea membrilor Curţii Constituţionale din Ungaria – două aspecte cheie pe care Parlamentul European a afirmat că CE nu le-a abordat în mod corespunzător.
Avocatul general a criticat, de asemenea, Comisia pentru lipsa de transparenţă, afirmând că aceasta nu a furnizat argumente adecvate pentru decizia de deblocare a fondurilor. „Comisia datorează o explicaţie nu numai Ungariei, ci şi cetăţenilor UE în general”, se arată într-o declaraţie a Curţii.
Cu toate acestea, avocatul general nu a susţinut acuzaţiile Parlamentului potrivit cărora Comisia ar fi făcut abuz de putere.
RECUPERAREA BANILOR
René Repasi, europarlamentar german şi profesor de drept european la Universitatea Erasmus din Rotterdam şi la Universitatea din Geneva, a declarat că o anulare ar însemna că executivul Ursulei von der Leyen ar trebui să „solicite înapoierea banilor”.
„Dacă Ungaria nu restituie banii, Comisia poate reduce alte plăţi la care Ungaria are dreptul, cu suma pe care Ungaria este obligată să o restituie”, a spus Repasi.
Când va fi pronunţată, hotărârea Curţii va stabili un precedent în ceea ce priveşte amploarea puterii discreţionare a Comisiei în evaluarea încălcărilor statului de drept de către ţările UE, în special în contextul Regulamentului privind dispoziţiile comune (CPR), care stabileşte condiţii stricte referitoare la drepturile fundamentale şi independenţa judiciară pentru plata fondurilor UE.
Comisia s-a apărat în cadrul unei audieri din octombrie 2025, afirmând că „etapele” tehnice specifice prestabilite privind abordarea problemelor legate de independenţa judiciară au fost îndeplinite în mod oficial de Budapesta şi, prin urmare, Comisia a trebuit să elibereze fondurile.
Însă avizul avocatului general susţine argumentul avocaţilor Parlamentului, potrivit cărora Comisia ar fi trebuit să adopte o viziune mai largă asupra deficienţelor sistemice ale statului de drept în Ungaria şi că a evaluat în mod incorect îndeplinirea obiectivelor reformei judiciare.
Eurodeputatul ecologist Daniel Freund a declarat că avizul avocatului general „a fost o mustrare dură pentru Comisie. Dacă instanţa va urma acest raţionament în hotărârea sa finală, aceasta va marca o victorie pentru statul de drept în Europa”, a punctat Freund.
El a adăugat că avizul „confirmă ceea ce Parlamentul European denunţă de mult timp: eliberarea a 10 miliarde de euro către guvernul ungar a fost ilegală şi motivată politic. Prin acţiunile sale, Comisia şi-a pus în joc propria credibilitate. Fondurile UE trebuie acordate numai atunci când beneficiarul respectă legea, valorile europene şi statul de drept. Ne aşteptăm ca Comisia Europeană să respecte aceste principii în viitor. Trebuie să înceteze să se lase manipulată de autocraţi precum Viktor Orbán”, a transmis europarlamentarul.
