Un litigiu aflat pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene ar putea clarifica dacă firmele care dezvoltă sisteme de inteligenţă artificială trebuie să obţină licenţe pentru materialele protejate de drepturi de autor folosite la antrenarea modelelor.
Cazul, cunoscut sub numele Like Company vs Google Irlanda, a pornit după ce chatbotul Gemini a generat un rezumat al unui articol publicat de un site maghiar. Instanţa din Budapesta a considerat că răspunsul conţinea şi informaţii care nu apăreau în materialul original, iar dosarul a fost trimis la CJUE.
La baza disputei se află modul în care sunt antrenate modelele lingvistice mari. Companiile AI susţin că sistemele nu păstrează articolele ca într-o arhivă, ci analizează texte şi învaţă tipare statistice. Prin urmare, atunci când generează un răspuns, nu ar reproduce direct conţinutul folosit în procesul de antrenare.
Editorii şi jurnaliştii contestă această interpretare. Ei afirmă că munca lor este utilizată pentru dezvoltarea unor servicii comerciale care pot oferi utilizatorilor răspunsuri complete, fără ca aceştia să mai acceseze sursa iniţială. În acest fel, presa riscă să piardă trafic, venituri din publicitate şi control asupra modului în care este folosit conţinutul său.
Legislaţia europeană permite deja, în anumite condiţii, extragerea automată de texte şi date. Titularii drepturilor pot solicita însă ca materialele lor să nu fie utilizate. Rămâne neclar dacă aceste excepţii se aplică şi companiilor comerciale care folosesc volume uriaşe de articole, cărţi şi pagini web pentru a-şi antrena sistemele AI.
Judecătorii europeni ar putea urma una dintre mai multe direcţii. Ei pot decide că antrenarea modelelor reprezintă o formă de reproducere, caz în care dezvoltatorii ar putea avea nevoie de acorduri de licenţiere. O altă variantă ar fi ca procesul de antrenare să nu intre sub incidenţa drepturilor de autor. Instanţa s-ar putea concentra şi pe rezultatele generate de chatboturi, stabilind când un răspuns este prea apropiat de un material original pentru a fi considerat încălcare.
Paul Nemitz, expert în politici digitale şi profesor la Colegiul Europei, avertizează că miza este majoră pentru presa independentă. În opinia sa, dacă argumentele Google sunt acceptate, publicaţiile private europene ar putea ajunge într-o situaţie economică foarte dificilă.
Societatea Europeană pentru Drepturi de Autor cere, la rândul său, prudenţă. Organizaţia susţine că motoarele de căutare, chatboturile şi modelele AI presupun operaţiuni diferite şi nu ar trebui tratate automat la fel.
Procesul are loc în timp ce Uniunea Europeană aplică Legea privind inteligenţa artificială. Aceasta obligă furnizorii de modele AI să aibă politici privind respectarea drepturilor de autor, să ţină cont de solicitările de excludere şi să publice informaţii despre datele folosite la antrenare. Legea nu precizează însă exact când este necesară o licenţă.
Avizul avocatului general al CJUE este aşteptat la 3 septembrie, iar hotărârea finală ar putea fi pronunţată spre sfârşitul anului. Decizia ar putea influenţa atât marile companii tehnologice, cât şi viitoarele modele de licenţiere pentru presă, autori şi dezvoltatorii de inteligenţă artificială.
