Uniunea Europeană analizează cele mai dure măsuri de răspuns împotriva Statelor Unite, după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat impunerea unor taxe vamale suplimentare statelor europene care susţin Groenlanda. Ambasadorii statelor membre discută, în regim de urgenţă, opţiunile de reacţie, într-un context în care relaţiile transatlantice au ajuns la unul dintre cele mai tensionate momente din ultimii ani.
Ratificarea acordului comercial UE-SUA, blocată în Parlamentul European
Un prim efect concret al escaladării tensiunilor este stoparea ratificării acordului comercial UE-SUA, convenit vara trecută. Şeful Partidului Popular European, Manfred Weber, a declarat că aprobarea acestui acord „nu este posibilă în acest stadiu”, semnalând o ruptură politică majoră între Bruxelles şi Washington.
Două scenarii de ripostă: taxe de 93 de miliarde sau restricţii pentru firmele americane
Potrivit Financial Times, citat de Reuters, UE analizează două scenarii principale de răspuns: impunerea unor contrataxe pentru importurile din SUA, în valoare de aproximativ 93 de miliarde de euro, sau limitarea accesului companiilor americane la piaţa unică europeană, inclusiv prin restricţii de investiţii.
Instrumentul anti-coerciţie, „bazooka” comercială a UE, intră în discuţie
Pentru prima dată în mod deschis, liderii europeni discută activarea Instrumentului anti-coerciţie - considerat „bazooka” comercială a UE - un mecanism creat iniţial pentru a contracara presiunile economice ale Chinei. Acesta ar permite Uniunii să impună nu doar taxe vamale, ci şi restricţii extinse asupra comerţului, investiţiilor, serviciilor digitale sau accesului companiilor americane la contracte publice europene.
Solidaritate europeană fără precedent pentru Groenlanda
Opt state europene - Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Norvegia, Olanda, Marea Britanie şi Suedia - au transmis o declaraţie comună de solidaritate cu Groenlanda şi au subliniat importanţa respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a insulei arctice. Observatorii notează că UE este mai unită ca niciodată pe tema Groenlandei, spre deosebire de alte dispute anterioare cu Washingtonul.
„Nu trebuie să cedăm”
Mai multe voci influente cer o schimbare de strategie. „Sunt convins că nu trebuie să cedăm. Rezistenţa la o nouă încercare de umilire este singura cale prin care Europa se poate afirma ca actor geopolitic”, a declarat pentru Politico fostul diplomat francez Jérémie Gallon. Josh Lipsky, de la Atlantic Council, a subliniat că o reacţie comună este inevitabilă, atât din cauza unităţii UE privind Groenlanda, cât şi a costurilor politice deja plătite de Europa în relaţia cu SUA.
Procedură complexă şi rezistenţă în capitale
Activarea instrumentului anti-coerciţie ar necesita însă timp şi consens politic. Comisia Europeană ar trebui să prezinte propunerea Consiliului UE, care ar avea zece săptămâni pentru aprobare, fiind necesară o majoritate calificată de 55% din statele membre, reprezentând cel puţin 65% din populaţia UE. Surse citate de Politico avertizează că entuziasmul pentru o confruntare directă cu SUA este mai mare în Parlamentul European decât în capitalele statelor membre.
Comisia, prudentă în faţa escaladării
Comisarul european pentru comerţ, Maroš Šefčovič, a declarat că ratificarea acordului UE–SUA este „foarte complicată” în actualul context, dar a evitat să susţină explicit activarea instrumentului anti-coerciţie. El a subliniat că acordul comercial cu Mercosur ar putea ajuta UE să compenseze efectele negative ale taxelor americane.
