Ucraina cere Uniunii Europene încă 32,6 miliarde de euro pentru finanţarea necesarului bugetar din 2027. Solicitarea a fost făcută de ministrul ucrainean de Finanţe, Sergii Marcenko, la reuniunea miniştrilor de Finanţe ai UE de la Dublin. Bruxellesul spune că analizează cererea, dar nu poate stabili deocamdată cu exactitate dimensiunea deficitului pentru anul viitor.
Cererea vine după ce, la sfârşitul lunii august, Kievul a solicitat 27 de miliarde de dolari pentru acoperirea deficitului de finanţare a apărării pentru anul în curs.
Comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că UE şi Ucraina lucrează pentru a calcula necesarul financiar pentru 2027. Bruxellesul aşteaptă şi datele Fondului Monetar Internaţional pentru a avea o imagine mai clară asupra situaţiei.
Presiuni tot mai mari asupra bugetului Ucrainei
Potrivit lui Dombrovskis, riscurile pentru economia ucraineană s-au accentuat pe fondul intensificării războiului. Oficialul european a avertizat că acoperirea deficitului de finanţare identificat de FMI pentru 2027, care iniţial urma să fie închis în acel an, pare acum mai dificilă.
Solicitarea de noi fonduri vine într-un moment complicat pentru statele UE, care se confruntă cu presiuni asupra bugetelor şi cu negocieri dificile privind viitorul buget multianual al Uniunii. Potrivit The Washington Post, cererea de 27 de miliarde de dolari formulată în august a surprins guvernele europene.
Kievul caută, în paralel, şi alte surse de finanţare. Ministrul Sergii Marcenko şi guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andrii Pişnîi, urmăresc două variante: folosirea activelor ruseşti îngheţate drept garanţie pentru sprijinul acordat Ucrainei şi obţinerea unui nou împrumut prin mecanismul ERA, potrivit Kyiv Post.
Activele ruseşti îngheţate, din nou în centrul disputei
O mare parte dintre activele ruseşti îngheţate în Occident se află în Belgia, unde sunt blocate peste 200 de miliarde de dolari. Belgia s-a opus folosirii banilor Băncii Centrale a Rusiei, invocând riscul unor acţiuni în justiţie. Rezerve au exprimat şi Italia, Ungaria şi Franţa.
La finalul anului trecut, statele UE au ales o altă soluţie şi au convenit asupra unui împrumut de 90 de miliarde de dolari pentru Ucraina, destinat anilor 2026 şi 2027.
Mecanismul ERA presupune împrumuturi acordate Ucrainei de statele G7, rambursate din veniturile generate de activele ruseşti îngheţate. Activele propriu-zise nu sunt confiscate, ci sunt folosite veniturile produse de acestea. Primul împrumut ERA, în valoare totală de 45 de miliarde de euro, a început să fie acordat în 2025 şi se va epuiza în 2027. Partea UE, de 18,1 miliarde de euro, a fost deja oferită Kievului.
Mai multe state europene, printre care Suedia, Spania şi Olanda, cer reluarea discuţiilor privind activele ruseşti, potrivit Financial Times. Bruxellesul caută o soluţie juridică, în timp ce premierul belgian Bart De Wever cere garanţii din partea statelor UE în cazul unor eventuale riscuri juridice şi pentru moneda euro.
La Dublin, Marcenko a cerut şi consolidarea capacităţii Europei de a răspunde ameninţărilor ruse, inclusiv războiului hibrid. Ministrul ucrainean a pledat pentru o cooperare mai strânsă între ministerele europene ale Apărării şi a susţinut că Ucraina poate contribui prin experienţa şi tehnologiile dezvoltate în timpul războiului.
Deocamdată, UE nu a aprobat finanţarea suplimentară solicitată de Kiev. Bruxellesul urmează să stabilească împreună cu Ucraina şi FMI dimensiunea exactă a deficitului pentru 2027 şi modalitatea de acoperire a acestuia.
