Ministerul Agriculturii se confruntă cu o nevoie urgentă de finanţare pentru plata schemelor de sprijin destinate fermierilor. Ministrul interimar Tanczos Barna afirmă că instituţia are nevoie de cel puţin un miliard de lei, bani care ar trebui alocaţi printr-o rectificare bugetară până la începutul lunii noiembrie.
Potrivit oficialului, sunt mai multe forme de sprijin pentru care există deja cadrul legal, însă fondurile necesare nu au ajuns încă la beneficiari. În unele situaţii, actele normative au fost deja publicate în Monitorul Oficial, astfel că următorul pas este asigurarea resurselor financiare.
„Mă uit la domeniul pe care îl păstoresc acum, la Agricultură, avem nevoie de cel puţin un miliard de lei urgent pentru a plăti subvenţiile de care au nevoie fermierii. Vorbim de subvenţii pentru care există cadru european nou, în lumina evenimentelor din Iran, războiul de acolo. Sunt legi care sunt în Monitorul Oficial şi trebuie să vină şi banii”, a afirmat Tanczos Barna, la Euronews.
Ministrul a atras atenţia şi asupra faptului că despăgubirile promise agricultorilor care au fost afectaţi de seceta de anul trecut nu au fost achitate în totalitate. În acest context, el consideră că rectificarea bugetară nu mai poate fi amânată.
„Agricultura are nevoie imediat de o rectificare bugetară şi de un guvern cu puteri depline ca să poată să meargă înainte”, a subliniat ministrul interimar al Agriculturii.
Tanczos Barna a vorbit şi despre necesitatea unei discuţii cu reprezentanţii Comisiei Europene privind traiectoria deficitului bugetar. El propune ca România să obţină un moratoriu de un an şi să menţină în 2027 deficitul înregistrat în acest an, în loc să fie obligată să opereze o nouă reducere de un punct procentual.
„Eu cred că ar trebui să discutăm, să negociem cu Comisia Europeană un moratoriu de un an de zile, să rămânem pe deficitul de anul acesta pentru că o coborâre a deficitului pe anul viitor încă un procent o să fie o chestiune extrem, extrem de dureroasă”, a declarat Tanczos Barna.
În acelaşi timp, ministrul avertizează că încheierea finanţărilor prin PNRR ar putea pune presiune suplimentară asupra investiţiilor. Peste 40 de miliarde de lei provenite în 2026 din fonduri europene sau împrumuturi PNRR ar putea lipsi anul viitor din această zonă.
„Anul acesta au fost din fonduri europene sau din împrumuturi ieftine, din PNRR. Deci fără investiţii semnificative într-o perioadă de regres economic, economia va suferi şi mai mult şi consumul va scădea şi mai mult şi încasările la bugetul de stat o să fie şi mai mici. Noi nu ne putem uita doar la partea de încasări, cei care au făcut contabilitate ştiu că pe debit şi pe credit fişa contului trebuie să fie una echilibrată. Noi avem nevoie şi de încasări, economia privată trebuie susţinută pe de o parte printr-un consum stabil intern, pe de altă parte prin investiţii şi comenzi din partea statului, acolo unde poate. Deci nu suntem într-o situaţie bună, nu suntem într-o situaţie plăcută, motiv pentru care în continuare cred că rolul statului este primordial în asemenea perioade de criză”, a argumentat Tanczos Barna.
O altă problemă indicată de ministru este reprezentată de costurile ridicate ale finanţării datoriei publice. Tanczos Barna susţine că statul ar trebui să identifice soluţii alternative prin care să reducă povara dobânzilor şi să direcţioneze mai multe resurse către economie.
„Mai avem o problemă uriaşă, din punctul meu de vedere: noi aici, cu ghilimelele de rigoare, ne certăm pentru 50 de milioane de lei din bugetul de stat, pentru o schemă de finanţare pentru cartofi, pentru usturoi, pentru ovine şi plătim peste 64 de miliarde de lei dobânzi”, spune acesta.
În viziunea ministrului, diminuarea cheltuielilor cu dobânzile ar crea mai mult spaţiu bugetar pentru investiţii, programe agricole şi măsuri menite să sprijine economia privată într-o perioadă dificilă.
