România a înregistrat în 2025 cel mai ridicat număr de emigrări definitive din ultimele decenii, după anul 1990. Aproape 55.000 de persoane au ales să îşi mute domiciliul în străinătate, în timp ce numărul românilor care au revenit definitiv în ţară a coborât sub pragul de 20.000. Datele analizate de Profit.ro conturează astfel o diferenţă tot mai mare între plecările şi revenirile definitive.
Potrivit statisticilor, anul trecut 54.966 de persoane şi-au stabilit domiciliul într-un alt stat. Singurul an care depăşeşte acest nivel este 1990, când au fost raportate 96.929 de plecări. În anii imediat următori, fenomenul a cunoscut o scădere semnificativă: 44.160 de emigrări în 1991 şi 31.152 în 1992.
Cel mai redus nivel al emigrării definitive din ultimele decenii a fost consemnat în 2014, când doar 11.251 de români şi-au mutat domiciliul în afara ţării.
Tendinţa s-a schimbat treptat în a doua parte a deceniului trecut. În 2016 erau înregistrate 22.807 plecări definitive, iar în 2018 numărul ajunsese la 27.229. Creşterea s-a accelerat după 2021, când peste 34.000 de persoane au plecat definitiv.
În 2022, România a raportat 48.438 de emigrări, cu aproximativ 41% mai multe decât în anul precedent. Ritmul ascendent a continuat: 48.612 persoane au plecat în 2023, 51.062 în 2024, iar în 2025 s-a atins recordul de 54.966.
Motivele economice rămân importante în decizia de a emigra. Barometrul Naţional al Tinerilor din 2026 indică faptul că 64,7% dintre respondenţi consideră găsirea unui loc de muncă mai bine plătit principalul motiv pentru care ar alege să plece. Pe lângă venituri, sunt invocate accesul la servicii publice mai bune şi posibilitatea începerii unei noi vieţi în străinătate.
Datele INS arată că printre grupele de vârstă numeroase în rândul emigranţilor definitivi se află persoanele de 15-19 ani şi cele de 35-39 de ani. Împreună, cele două categorii ajung la aproape 14.000 de persoane.
În timp ce plecările definitive cresc, revenirea românilor în ţară a intrat pe o traiectorie descendentă. Dacă în 2022 peste 54.800 de persoane îşi restabileau domiciliul în România, în anii următori numărul s-a redus drastic.
Astfel, în 2023 au fost înregistrate 29.830 de reveniri definitive, în 2024 au fost 28.431, iar în 2025 doar 19.637. Printre grupele de vârstă importante se numără persoanele de 25-29 de ani şi cele de 35-39 de ani, fiecare categorie reunind aproximativ 2.500 de persoane.
Un studiu MKOR din 2026 indică faptul că legăturile românilor cu ţările în care s-au stabilit devin tot mai puternice. 55% dintre românii din diaspora trăiesc în străinătate de mai bine de un deceniu, iar aproximativ o treime au obţinut cetăţenia statului în care locuiesc.
În aceste condiţii, 70% consideră puţin probabilă revenirea în România în următoarele 12 luni, iar patru din zece exclud complet această posibilitate.
Pentru cei care iau totuşi în calcul întoarcerea, salariile competitive şi un sistem sanitar mai performant sunt menţionate de 44% dintre respondenţi. Alţi 36% indică necesitatea unor locuri de muncă mai bune.
Stabilitatea fiscală şi legislativă, precum şi reducerea birocraţiei, apar la rândul lor printre condiţiile importante, fiecare fiind menţionată de 34% dintre participanţi.
Fenomenul are consecinţe majore asupra populaţiei României. În ultimii 35 de ani, ţara a pierdut peste 4,16 milioane de locuitori, conform unei analize INS. Migraţia externă ar reprezenta principala cauză, explicând 63% din diminuarea populaţiei, în timp ce sporul natural negativ ar fi responsabil pentru restul de 37%.
