Sistemul de educaţie din România continuă să se confrunte cu probleme structurale care apasă tot mai greu pe umerii profesorilor. Lipsa personalului, birocraţia excesivă, volumul ridicat de sarcini şi nemulţumirile legate de salarii îi determină pe tot mai mulţi dascăli să se întrebe dacă mai merită să rămână în învăţământ. Un nou studiu arată că aproape patru din zece cadre didactice iau frecvent în calcul abandonarea profesiei, pe fondul stresului constant şi al suprasolicitării.
Datele apar în „Barometrul stării de bine a profesorilor din România 2026”, realizat de InIm Institute în parteneriat cu Frappé Digital, la finalul anului şcolar 2025-2026. Cercetarea, desfăşurată în lunile aprilie şi mai pe un eşantion de 1.518 profesori din învăţământul preuniversitar, conturează o imagine îngrijorătoare asupra climatului din şcoli şi licee, potrivit Cotidianul.ro.
Potrivit studiului, 38% dintre profesori spun că se gândesc în mod frecvent să renunţe la cariera didactică. Motivele invocate ţin în principal de presiunea acumulată la locul de muncă, de volumul mare de activităţi şi de sarcinile administrative care le consumă timpul şi energia. Mai mult decât atât, peste jumătate dintre respondenţi, respectiv 51%, afirmă că se confruntă des cu situaţii stresante în activitatea profesională. Procentul este mai ridicat decât cel înregistrat în rândul medicilor de familie, unde nivelul stresului raportat este de 45%, şi aproape dublu faţă de populaţia urbană activă, unde ponderea este de 26%.
Studiul atrage atenţia şi asupra riscului de epuizare profesională. Aproximativ 14% dintre cadrele didactice se află într-o zonă de risc ridicat de burnout, fenomen observat mai ales în rândul profesorilor cu vârsta de până în 45 de ani, al celor care predau la gimnaziu şi al cadrelor didactice din Bucureşti. Aceste categorii par a resimţi cel mai puternic presiunea generată de ritmul de lucru, cerinţele sistemului şi lipsa unor mecanisme eficiente de sprijin.
Rezultatele cercetării indică mai multe semnale de alarmă pentru sistemul de educaţie. Aproape unul din doi profesori spune că trăieşte frecvent stări de stres la serviciu, iar aproape patru din zece se gândesc să părăsească învăţământul. În acelaşi timp, doar o treime dintre respondenţi consideră că reuşesc să păstreze un echilibru sănătos între viaţa profesională şi cea personală, ceea ce arată că presiunea muncii se extinde dincolo de orele petrecute la clasă.
Cu toate acestea, nivelul satisfacţiei profesionale nu este complet prăbuşit. Aproximativ 39% dintre profesori spun că sunt mulţumiţi de activitatea pe care o desfăşoară. Totuşi, această satisfacţie coexistă cu frustrări importante legate de modul în care este organizată munca în şcoli. Printre cele mai frecvente probleme menţionate se numără birocraţia excesivă, volumul mare de sarcini şi nivelul remuneraţiei, considerat de mulţi necorelat cu responsabilitatea şi complexitatea profesiei.
Una dintre cele mai apăsătoare nemulţumiri este legată de timpul pierdut cu activităţi administrative. Două treimi dintre profesorii participanţi la studiu afirmă că petrec prea mult timp completând documente, rapoarte şi alte sarcini birocratice, în detrimentul actului de predare şi al relaţiei directe cu elevii. În paralel, există şi câteva semne pozitive: 84% dintre respondenţi apreciază colaborarea cu colegii, iar 76% spun că au acces la oportunităţi de formare profesională.
În perspectiva noului an şcolar, profesorii au transmis clar care sunt măsurile pe care le consideră urgente. În topul priorităţilor se află reducerea birocraţiei şi digitalizarea activităţilor administrative, astfel încât timpul petrecut cu hârtiile să fie diminuat. De asemenea, dascălii cer salarii care să reflecte atât performanţa, cât şi gradul de dificultate al muncii, clase mai puţin aglomerate şi norme didactice mai echilibrate. Totodată, ei atrag atenţia că sprijinul psihologic ar trebui extins şi către profesori, nu doar către elevi, iar programele de formare profesională ar trebui să fie accesibile gratuit, inclusiv pentru lucrul cu elevii care au cerinţe educaţionale speciale.
Raportul realizat de InIm Institute împreună cu Frappé Digital aduce şi o premieră: compară starea de bine a profesorilor cu cea a medicilor de familie şi a populaţiei urbane active din România. Concluzia este clară: cadrele didactice resimt un nivel ridicat de presiune, iar fără intervenţii concrete, sistemul riscă să piardă tot mai mulţi profesori într-un moment în care educaţia are nevoie, mai mult ca oricând, de stabilitate şi resursă umană motivată.
