NATO se pregăteşte pentru un posibil scenariu care ar putea schimba echilibrul de securitate din Europa: alegerea unui preşedinte francez eurosceptic şi critic faţă de alianţă. În cazul în care Parisul s-ar retrage din structurile militare ale NATO sau ar reduce semnificativ cooperarea cu Alianţa, România s-ar număra printre statele direct afectate, inclusiv prin prisma prezenţei militare franceze de pe teritoriul ţării.
Alegerile prezidenţiale din Franţa sunt urmărite cu atenţie în cadrul NATO, în condiţiile în care doi dintre politicienii aflaţi în zona favorită a electoratului au poziţii critice faţă de Alianţă.
Marine Le Pen, reprezentanta partidului Rassemblement National, susţine retragerea Franţei din comandamentul militar integrat al NATO. Jean-Luc Mélenchon, liderul formaţiunii La France Insoumise, a mers mai departe şi a pledat pentru ieşirea completă a ţării din Alianţă.
Un sondaj intern al NATO citat de POLITICO arată că 54% dintre francezii chestionaţi s-ar pronunţa pentru menţinerea ţării în NATO. Procentul este al doilea cel mai scăzut din rândul celor 32 de state membre, după Muntenegru.
Franţa are însă o relaţie specială cu NATO. În 1966, preşedintele Charles de Gaulle a retras ţara din structurile militare integrate ale Alianţei, invocând nevoia unei mai mari independenţe militare. Franţa a revenit în structurile de comandă abia în 2009.
Ce ar însemna pentru România o retragere a Franţei
Unul dintre cele mai importante puncte de interes pentru România este grupul de luptă condus de Franţa şi dislocat pe teritoriul ţării. Potrivit informaţiilor citate de POLITICO, formaţiunea are aproximativ 1.200 de militari.
O schimbare radicală a politicii Franţei ar putea pune sub semnul întrebării viitorul acestei prezenţe militare şi ar afecta cooperarea dintre Paris şi NATO pe flancul estic al Alianţei.
Importanţa Franţei pentru NATO depăşeşte însă prezenţa trupelor terestre. Parisul dispune de arme nucleare, capacităţi importante de informaţii şi sateliţi militari, precum şi de o serie de mijloace navale şi aeriene pe care Alianţa le poate utiliza în cadrul operaţiunilor comune.
În cazul retragerii din structurile militare integrate, Franţa şi-ar păstra statutul de membru politic al NATO şi dreptul de a participa la deciziile Alianţei. Totuşi, influenţa Parisului asupra planificării militare ar fi redusă.
O eventuală retragere ar avea consecinţe şi pentru Franţa
Specialiştii citaţi de publicaţia americană consideră că o astfel de decizie ar afecta nu doar NATO, ci şi Franţa. Parisul ar pierde poziţii importante în structurile militare ale Alianţei şi o parte din influenţa pe care o are în procesul de planificare şi luare a deciziilor militare.
Franţa ar trebui, de asemenea, să îşi reorganizeze relaţia cu NATO şi să găsească noi mecanisme pentru schimbul de informaţii şi coordonarea militară.
O eventuală retragere ar veni într-un moment complicat pentru Alianţă, în condiţiile în care statele europene îşi consolidează capacităţile militare şi se pregătesc pentru un posibil conflict cu Rusia, în timp ce există incertitudini privind nivelul viitor al implicării militare americane în Europa.
Pentru NATO, pierderea unui membru cu capacităţile militare şi nucleare ale Franţei ar reprezenta o lovitură majoră. Pentru România, principala întrebare ar fi legată de viitorul trupelor franceze de pe flancul estic şi de rolul pe care Parisul îl va avea în apărarea regiunii.
