România s-a situat pe primul loc în Uniunea Europeană la creşterea preţurilor la alimente.
Preţurile alimentelor din UE au crescut, în medie, cu 2,8% faţă de anul anterior, însă diferenţele dintre state au fost semnificative, arată datele Eurostat, preluate de Profit.ro.
Turcia este lider european, cu o inflaţie alimentară de 32,8% în 2025, reflectând problemele mai ample legate de inflaţie din această ţară. Următoarea cea mai mare creştere a fost în Kosovo, unde preţurile la alimente au urcat cu 7,6%.
Raportat la nivelul UE, România a înregistrat cea mai ridicată rată a inflaţiei alimentare, de 6,7%. Niveluri ridicate s-au consemnat şi în alte zone din Europa de Est şi de Sud-Est. România, Bulgaria, statele baltice şi Balcanii au avut, în general, rate cuprinse între 4% şi 7%, mult peste media UE.
Elveţia a fost singura ţară europeană în care preţurile alimentelor au scăzut, cu 1,1%, în timp ce în Cipru acestea au rămas neschimbate. Dintre marile economii ale Uniunii, Franţa a avut cea mai mică rată a inflaţiei alimentare, de doar 0,7%, a treia cea mai redusă din rândul celor 36 de ţări europene analizate. Germania şi Spania au înregistrat o inflaţie de 2,1%, iar Italia a avut cea mai mare creştere dintre aceste economii, cu 2,5%.
Inflaţie de două cifre la ciocolată, fructe congelate, carne de vită şi viţel
Dintre cele 64 de produse analizate de Eurostat, preţurile au scăzut pentru opt produse şi au rămas neschimbate pentru unul singur. Toate celelalte au înregistrat creşteri în 2025 comparativ cu 2024.
Cele mai mari scumpiri au fost consemnate la trei categorii, cu creşteri de două cifre. Ciocolata s-a scumpit cel mai mult, cu 17,8%, fiind urmată de fructele congelate, cu un avans de 13%, şi de carnea de vită şi viţel, unde preţurile au crescut cu 10%.
Alte produse au avut, de asemenea, majorări importante. Ouăle s-au scumpit cu 8,4%, untul cu 8,3%, iar carnea de miel şi capră cu 7,2%. Preţurile la zahăr, gem şi miere au crescut cu 6,8%, iar laptele proaspăt integral cu 5,7%. Produsele obţinute din legume rădăcinoase au avut o creştere de 5,5%, fructele proaspete sau refrigerate de 5,4%, iar fructele, în ansamblu, de 5,3%. Uleiurile comestibile şi fructele conservate au crescut fiecare cu 4,7%, carnea de pasăre cu 4,4%, iar fructele uscate şi nucile cu 4,2%.
În acelaşi timp, unele produse s-au ieftinit semnificativ. Uleiul de măsline a înregistrat cea mai mare scădere, de 22,9%, după ce în anii anteriori preţurile crescuseră puternic. Zahărul a avut un recul de 11%, uleiurile şi grăsimile au scăzut cu 5,4%, iar cartofii cu 5,2%.
Diferenţele dintre ţări au fost mari şi în funcţie de produse. Preţurile la ciocolată au crescut cu peste 30% în Polonia, Lituania şi Estonia, în timp ce în Albania majorarea a fost de doar 1%. Ouăle au avut scumpiri de 20% sau mai mult în cinci ţări, Kosovo înregistrând cea mai mare creştere, de 30%, urmată de Cehia, Slovacia, Portugalia şi Ungaria.
La unt, inflaţia a atins valori de două cifre în 12 ţări, depăşind 20% în Kosovo şi Suedia. În cazul cărnii de miel şi capră, media UE a fost de 7%, însă şase ţări au avut creşteri de peste 10%, Polonia fiind pe primul loc în rândul statelor membre, cu 14%.
Pentru alimentele congelate, inflaţia anuală a variat de la 2% în Islanda până la 32% în Estonia, datele nefiind disponibile pentru toate ţările monitorizate.
Preţurile la carnea de vită şi viţel au crescut cu peste 20% în unele state, dublu faţă de media UE de 10%. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Olanda, Croaţia şi Letonia. În Elveţia, preţurile au rămas neschimbate, iar Franţa şi Italia au avut cele mai mici majorări din această categorie.
Rata inflaţiei din România a fost de 9,7% la finele lui 2025
România a încheiat 2025 din nou cu o inflaţie ridicată, la 9,7% pe an, fiind pentru al cincilea an la rând când ţinta de inflaţie a băncii centrale este ratată.
Topul scumpirilor în 2025 este dominat de energia electrică, cu o creştere de 61% a facturilor. În comparaţie cu precedentele luni, decembrie a fost o lună destul de calmă pentru preţuri.
Rata anuală a inflaţiei a coborât la 9,7% în decembrie 2025, de la 9,8% în noiembrie, anunţă Statistica. Pe de o parte, vestea bună este că dinamica preţurilor s-a temperat în termeni lunari, la 0,22%, cel mai redus ritm de creştere de după aprilie.
Vestea rea este că inflaţia a rămas la un nivel foarte ridicat, aproape dublu faţă de cel din vară, de dinainte de creşterile facturilor la energia electrică şi majorările aplicate cotelor TVA şi accizelor.
Analiştii anticipau o inflaţie lunară de 0,26% şi una anuală de 9,77%.
Faţă de noiembrie, preţurile alimentelor au crescut cu 0,37%, cele ale mărfurilor nealimentare cu 0,08% şi cele ale serviciilor cu 0,28%. Comparativ cu decembrie 2024, alimentele s-au scumpit cu 7,75%, mărfurile nealimentare cu 10,48% şi serviciile cu 11%. În 2025 comparativ cu 2024, preţurile au crescut, în medie, cu 7,32%.
Temperarea inflaţiei lunare, dacă va continua, va permite BNR să reducă dobânzile în 2026, aşa cum se aşteaptă analiştii. BNR tăiat ultima oară rata cheie în august 2024, la nivelul curent de 6,5% pe an, unul dintre cele mai ridicate din regiune, similar celui din Ungaria.
