România a încheiat anul 2025 cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate de Eurostat. Calculat conform standardului ESA, utilizat la nivel european, deficitul a ajuns la 7,9% din PIB, uşor peste estimarea Guvernului, care anticipase un nivel de 7,8%.
Cifra plasează România pe primul loc în clasamentul dezechilibrelor bugetare, pentru al doilea an consecutiv. În 2024, deficitul ESA a fost şi mai ridicat, atingând 9,3% din PIB. În 2025, după România, cele mai mari deficite au fost înregistrate în Polonia (-7,3%), Belgia (-5,2%) şi Franţa (-5,1%). La nivelul Uniunii, 11 state membre au depăşit pragul de 3% din PIB, considerat limita de referinţă.
În contrast, mai multe ţări au raportat excedente bugetare, printre acestea numărându-se Cipru (+3,4%), Danemarca (+2,9%), Irlanda (+1,8%), Grecia (+1,7%) şi Portugalia (+0,7%), semn că disciplina fiscală rămâne posibilă chiar într-un context economic dificil.
Datele arată şi o deteriorare a poziţiei datoriei publice a României. La finalul anului 2025, aceasta a ajuns la 59,3% din PIB, în creştere faţă de 54,8% în 2024, apropiindu-se de pragul de 60% stabilit la nivel european. În acelaşi timp, unele state membre au reuşit să menţină niveluri mult mai reduse ale datoriei, precum Estonia, Luxemburg sau Danemarca, în timp ce ţări precum Grecia, Italia, Franţa sau Spania continuă să înregistreze cele mai ridicate niveluri de îndatorare.
Pe plan intern, Guvernul a raportat pentru 2025 un deficit bugetar de 7,65% din PIB (standard cash), echivalentul a 146 de miliarde de lei, în scădere faţă de 8,67% în 2024. Diferenţa dintre standardul naţional şi cel european (ESA) rămâne însă semnificativă, reflectând metodologii diferite de calcul.
Pentru 2026, autorităţile şi-au propus o ajustare treptată a deficitului. Ţinta bugetară este de 6,2% din PIB pe standard cash şi 6% pe ESA, în linie cu angajamentele asumate faţă de Comisia Europeană. Aceste obiective fac parte dintr-un plan fiscal pe şapte ani convenit la finalul lui 2024, care urmăreşte reducerea deficitului sub 3% din PIB şi stabilizarea datoriei publice sub pragul de 60%, potrivit Profit.ro.
Pentru a ţine sub control dezechilibrele, Guvernul a adoptat în vara lui 2025 un pachet amplu de majorări de taxe, urmat de alte măsuri fiscale şi de limitare a cheltuielilor. Aceste decizii au venit pe fondul presiunilor exercitate de pieţele financiare şi de agenţiile de rating, într-un context marcat de inflaţie ridicată şi costuri de finanţare în creştere.
Primele date din 2026 indică o evoluţie mixtă. După un început de an pozitiv, cu un excedent bugetar de aproximativ 850 de milioane de lei în ianuarie — prima astfel de situaţie din ultimii şapte ani — execuţia bugetară a revenit pe deficit în februarie. Per total, pentru primele două luni, deficitul a ajuns la 14,2 miliarde de lei (0,7% din PIB), în scădere semnificativă faţă de aceeaşi perioadă din 2025, când depăşea 30 de miliarde de lei (1,58% din PIB).
Veniturile bugetare au crescut în acest interval cu 15,7%, în timp ce cheltuielile au scăzut uşor, cu 1,6%. Totuşi, ritmul de creştere al veniturilor a încetinit în februarie, iar cheltuielile au revenit pe creştere anuală, semnalând provocările care persistă în gestionarea finanţelor publice.
