Cu o Rusie împotmolită în Ucraina, ideea unirii României cu Republica Moldova este tot mai des invocată în spaţiul
public. Însă, în vreme ce reîntegirea câştigă popularitate printre basarabeni, românii de pe celălalt mal al Prutului sunt
mai circumspecţi. E un măr otrăvit al Moscovei, susţin şi analiştii de la Bucureşti.
Împlinirea visului unei Românii Mari prinde contur după ce invazia Federaţiei Ruse în Ucraina a adus războiul la graniţa
Republicii Moldova şi sute de mii de refugiaţi. Tot mai mulţi cetăţenii ai ţării vecine văd în unirea cu România un colac de
salvare. Care le-ar aduce la pachet intergrarea rapidă în UE şi umbrela de securitate a NATO. În premieră, chiar preşedintele de la Chişinău a evocat această posibilitate.
Pe hârtie, proiectul reîntregirii ar presupune alipirea unui teritoriu de 33 de mii de kilometri pătraţi în care locuiesc aproximativ 3 milioane de oameni. Însă deşi harta ar semăna cu cea a României Mari din 1918, realitatea din teren ar fi
complet diferită. Republica Moldova are în componenţă o zonă autonomă, cea Găgăuză, o Transnistrie secesionistă şi
o minoritate rusofonă importantă. Chiar şi în aceste condiţii, potrivit sondajelor, românii se declară în proporţie covârşitoare în favoarea reîntregirii. La fel o arată şi opiniile pe care le-am adunat în trei regiuni istorice.
De departe, cei mai entuziaşti cu privire la proiectul unionist par a fi ardelenii.
Părerile se schimbă însă pe măsură ce măsură ce ne apropiem de graniţa cu fostul URSS. Pentru moldoveni,
ameninţarea Rusiei cântăreşte greu.
Analiştii politici şi istoricii susţin la unison că nu este momentul oportun pentru un astfel de proiect. Pare mai
degrabă un măr otrăvit al Moscovei care ar încerca atragerea României în conflict. De altfel, cotidianul moscovit Pravda
titra recent, fără a oferi nicio probă, că "România s-ar afla în pragul unirii sale istorice cu Moldova".
Sondajele de opinie realizate în ulimul deceniu dau cea mai fidelă radiografie a proiectului reîntregirii. Niciodată, unirea cu
România nu a fost agreată de mai mult de 40 la sută din populaţia Republicii Moldova. De partea cealaltă, sentimenutul unionist este împărtăşit de aproximativ 70 la sută dintre români.
