Fondul Monetar Internaţional (FMI) transmite Bucureştiului un mesaj ferm după consultările pe baza Articolului IV: România are nevoie urgentă de un mix coerent de politici, reforme structurale ambiţioase şi o consolidare fiscală credibilă pentru a sprijini creşterea economică, a proteja stabilitatea financiară şi a restabili încrederea pieţelor.
În raportul publicat după misiunea de la Bucureşti, board-ul FMI salută pachetul de reforme fiscale adoptat pentru perioada 2025–2026, pe care îl consideră „un pas important” în corectarea dezechilibrelor, însă subliniază că riscurile rămân ridicate, iar implementarea integrală a măsurilor este esenţială.
„Directorii executivi au solicitat un mix adecvat de politici şi reforme structurale ambiţioase pentru restabilirea sustenabilităţii fiscale şi protejarea stabilităţii financiare”, se arată în document.
FMI cere mobilizarea veniturilor, măsuri echitabile şi prudenţă în aplicarea noilor taxe
Instituţia recomandă ca România să continue ajustările fiscale pe termen mediu, cu accent pe creşterea veniturilor, îmbunătăţirea echităţii fiscale şi stimularea muncii şi investiţiilor. Totodată, o parte dintre directori cer prudenţă în aplicarea noilor măsuri, avertizând că acestea ar putea afecta cererea internă dacă sunt implementate prea agresiv.
De asemenea, FMI insistă pe reforme în managementul finanţelor publice, pentru creşterea eficienţei cheltuielilor şi a guvernanţei fiscale.
Politica monetară: Atenţie la inflaţie şi la ritmul reducerii dobânzilor
Reprezentanţii FMI consideră că reaccelerarea presiunilor inflaţioniste impune o politică monetară precaută. Reducerea dobânzii-cheie ar trebui reluată abia după ce creşterea salariilor şi a preţurilor se temperează semnificativ, avertizează fondul.
Totodată, FMI susţine o flexibilitate mai mare a cursului de schimb pe termen mediu, dar recomandă precauţie pe termen scurt, având în vedere expunerea valutară ridicată a sectorului privat din România.
Sectorul bancar: stabilitate mai mare, dar încă expus riscurilor
Deşi bilanţurile băncilor sunt mai solide, FMI atrage atenţia asupra:
- expunerii crescute la datoria suverană,
- creşterii accelerate a creditului de consum,
- volumului ridicat de credite cu risc valutar.
Fondul recomandă monitorizarea atentă a calităţii activelor, teste de stres riguroase şi consolidarea mecanismelor de gestionare a crizelor.
Reforme în PNRR şi investiţii publice - cruciale pentru creşterea economică
FMI subliniază că accelerarea reformelor din PNRR şi îmbunătăţirea managementului investiţiilor publice sunt esenţiale pentru deblocarea fondurilor europene şi creşterea potenţialului economic.
„Utilizarea completă a fondurilor UE şi reformele structurale vor susţine consolidarea fiscală şi potenţialul de creştere pe termen mediu”, notează instituţia.
Fondul mai recomandă reforme în guvernanţă, o mai bună gestionare a companiilor de stat, creşterea predictibilităţii legislative şi investiţii în capitalul uman, pentru a contracara perspectiva demografică negativă.
Economia încetineşte: prognoze revizuite în scădere
FMI estimează că economia României va creşte cu 1% în 2025 şi 1,4% în 2026, semnificativ mai puţin decât prognozele din primăvară (1,6% şi 2,8%).
