Uniunea Europeană a atins cel mai ridicat nivel al populaţiei din istorie, însă tendinţa se va inversa în următoarele decenii, potrivit unui nou raport al Comisiei Europene. Documentul avertizează că îmbătrânirea populaţiei va pune presiune pe piaţa muncii, sistemele de sănătate şi finanţele publice.
Uniunea Europeană intră într-o nouă etapă demografică, după ce populaţia sa a ajuns la cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată. Potrivit celui de-al treilea raport privind transformarea demografică, publicat de Comisia Europeană, numărul locuitorilor va începe să scadă în următoarele decenii, în timp ce speranţa de viaţă continuă să crească.
Raportul, realizat de Centrul Comun de Cercetare, arată că populaţia UE este în prezent de 450,6 milioane de locuitori, însă estimările indică o reducere la aproximativ 445 de milioane până în 2050 şi la 398,8 milioane până în anul 2100.
„De la 450,6 milioane de locuitori în prezent, se estimează că populaţia UE va ajunge la aproximativ 445 de milioane până în 2050 şi la 398,8 milioane până în 2100, ceea ce reprezintă o scădere globală de circa 11,7%, revenind la un nivel similar celui din anii '70”, arată Comisia Europeană.
În paralel, europenii trăiesc mai mult ca niciodată. Speranţa de viaţă la naştere a ajuns la 81,5 ani în 2024, iar specialiştii estimează că până la sfârşitul secolului femeile ar putea depăşi 90 de ani, iar bărbaţii 86 de ani.
„Până în 2050, aproape unul din trei locuitori ai UE va avea vârsta de 65 de ani sau peste – comparativ cu unul din cinci în prezent –, în timp ce speranţa de viaţă ar putea depăşi 90 de ani pentru femei şi 86 de ani pentru bărbaţi până în 2100. Un copil născut în UE în 2023 se poate aştepta să trăiască fără boli grave până la vârsta de 75,3 ani”, arată Comisia Europeană.
Raportul avertizează că această evoluţie va genera un deficit tot mai mare de forţă de muncă şi o presiune suplimentară asupra sistemelor de sănătate, îngrijire şi protecţie socială.
Totodată, aproximativ 20% dintre persoanele aflate la vârsta de muncă sunt în afara pieţei muncii, iar opt milioane de tineri nu urmează studii, nu sunt angajaţi şi nici nu participă la programe de formare.
„Totodată, aceste schimbări aduc şi oportunităţi. Un exemplu în acest sens este economia longevităţii, aflată în plină dezvoltare, care deschide noi pieţe pentru produse, servicii şi inovaţii concepute special pentru cetăţenii vârstnici, creând noi căi pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Acest fenomen poate stimula inovaţia în sectoare precum asistenţa medicală, tehnologia şi serviciile financiare”, apreciază specialiştii europeni.
Comisia Europeană susţine că statele membre trebuie să răspundă din timp acestor schimbări prin politici dedicate locuirii, ocupării forţei de muncă, dezvoltării competenţelor, îngrijirii şi atragerii de personal calificat, astfel încât impactul declinului demografic să fie diminuat.
