Deficitul bugetar al României pentru 2024 în termeni ESA, standardul utilizat la nivelul UE, a fost calculat, la acest moment, la 9,28%, potrivit informaţiilor Profit.ro.
Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene, va anunţa deficitul ESA pe 22 aprilie. Până la momentul respectiv, procentajul de 9,28% nu este definitiv.
De ce este important Ajustarea bugetară pentru 2025, an în care Guvernul trebuie să ajungă la 7% din PIB, porneşte de la acest nivel din 2024.
De asemenea interesant Deficitul în termeni cash pentru 2024 a fost anunţat anterior de Ministerul Finanţelor ca fiind la 8,65% (152,72 miliarde lei). Deficitul ESA este însă diferit de cel în termeni cash, utilizat ca standard intern şi anunţat lunar de către Ministerul Finanţelor. Printre diferenţele importante, deficitul ESA nu este influenţat de amânarea la plată a unor facturi (practică folosită de guverne pe final de an pentru a "cosmetiza" deficitul cash), având şi reguli diferite pentru cheltuieli precum cele pentru armament sau emisiuni de obligaţiuni.
Planul fiscal al României cu CE prevede reducerea deficitului ESA la 7% anul acesta
Guvernele din ultimii ani au cheltuit cu mult peste posibilităţi şi, în loc să scadă deficitul bugetar anual, l-au majorat, ceea ce a condus la creşteri puternice ale datoriei publice.
Anul trecut, în contextul numeroaselor runde de alegeri, situaţia a devenit şi mai dificilă, deficitul cash urcând de la 5,7% în 2023 la 8,65% în 2024.
Pe finalul anului trecut, România, la fel ca alte state UE, a încheiat un plan fiscal cu Comisia Europeană, care prevede angajamente şi obiective pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB.
România ar fi trebuit să scadă deficitul de la 7,9% ESA în 2024 (estimarea CE din toamnă) la 7% anul acesta.
În contextul în care în loc de 7,9% deficitul se va situa la 9,3% pentru 2024, ajustarea la 7% trebuie făcută acum de la un nivel mai ridicat.
România a primit pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% o extindere de la patru ani (standard) la şapte ani a perioadei în care trebuie să facă această ajustare, dar extinderea este condiţionată de îndeplinirea unor angajamente privind investiţii şi reforme cheie.
Ministerul Finanţelor a promis că o reformă fiscală se va aplica abia de anul următor, deşi este reformă cheie în planul fiscal şi trebuie să aducă 25 miliarde lei la buget în acest an
Ministrul Finanţelor, Barna Tanczos, a declarat repetat că reforma fiscală, prevăzută în planul fiscal să fie deja în vigoare la 1 aprilie, nu va fi discutată decât după jumătatea anului şi va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
Anul acesta, coaliţia de guvernare vrea să scadă deficitul bugetar la 7% din PIB cu măsuri de control al cheltuielilor, deşi foarte mulţi economişti consideră că abordarea nu este una realistă şi că este legată mai degrabă de desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din luna mai. România este într-o situaţie critică în ce priveşte credibilitatea finanţelor statului, toate cele trei mari agenţii de rating având perspectivă negativă pentru calificativul suveran al ţării (indicator privind bonitatea), aflat pe ultima treaptă recomandată investitorilor.
În ianuarie, Consiliul UE a recomandat României să îşi respecte angajamentele asumate în cadrul planului fiscal pentru reducerea deficitului bugetar, "pentru a-şi menţine extinderea perioadei de ajustare" de la 4 la 7 ani. România a primit 7 ani în loc de 4 pentru reducerea deficitului după ce şi-a luat angajamente precum investiţii şi o serie de reforme cheie, inclusiv reforma fiscală.
La începutul lunii iunie, are loc evaluarea în cadrul semestrului european, în cadrul căreia România va fi probabil criticată pentru nerespectarea acestui angajament cheie, care a stat la baza primirii unui termen mai lung pentru reducerea deficitului (7 ani în loc de 4).
