Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a anunţat luni că-şi va convoca „în această săptămână” cabinetul pentru a „da instrucţiuni” armatei cu privire la continuarea războiului în Fâşia Gaza.
„În această săptămână, voi convoca cabinetul pentru a da instrucţiuni armatei israeliene cu privire la modul de atingere a celor trei obiective de război pe care le-am stabilit”, a declarat premierul la începutul unei şedinţe a Consiliului de Miniştri, potrivit imaginilor publicate de serviciile sale, informează News.ro.
Printre obiectivele principale se numără capitularea Hamas şi eliberarea ostaticilor.
„Ne aflăm în mijlocul unui război intens în care am obţinut succese foarte importante, istorice, pentru că nu am fost divizaţi, pentru că am fost uniţi şi am luptat împreună”, a comentat Netanyahu.
„Trebuie să rămânem uniţi şi să luptăm împreună pentru a atinge obiectivele războiului pe care ni le-am stabilit: înfrângerea inamicului, eliberarea ostaticilor noştri şi garantarea că Gaza nu mai reprezintă o ameninţare pentru Israel”, a punctat Benjamin Netanyahu.
INTENSIFICARE A FORŢEI?
O sursă israeliană de rang înalt a sugerat, potrivit Reuters, că o opţiune ar putea fi intensificarea intervenţiei în forţă.
Sâmbătă, aflat în Israel, emisarul american pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, declarase că lucrează cu guvernul israelian la un plan care ar pune capăt efectiv războiului din Gaza.
Dar oficialii israelieni au avansat, de asemenea, idei care includ extinderea ofensivei militare în Gaza şi anexarea unor părţi ale enclavei distruse.
Negocierile - eşuate - de încetare a focului de la Doha au avut ca scop încheierea unor acorduri pornind de la o propunere susţinută de SUA pentru un armistiţiu de 60 de zile, în timpul căruia ajutorul ar fi trimis în Gaza şi jumătate dintre ostaticii deţinuţi de Hamas ar fi eliberaţi în schimbul palestinienilor închişi în Israel.
După ce Netanyahu s-a întâlnit cu Witkoff, joia trecută, un oficial israelian de rang înalt a declarat că „a apărut o înţelegere între Washington şi Israel” cu privire la necesitatea de a trece de la un armistiţiu la un acord cuprinzător care să „elibereze toţi ostaticii, să dezarmeze Hamas şi să demilitarizeze Fâşia Gaza” - condiţiile-cheie ale Israelului pentru încheierea războiului.
O sursă familiarizată cu această chestiune a declarat duminică pentru Reuters că vizita emisarului a fost văzută în Israel ca fiind „foarte semnificativă”. Dar mai târziu, duminică, oficialul israelian a semnalat că urmărirea unui acord ar fi inutilă, ameninţând că ar putea fi folosită şi mai multă forţă: „Se înţelege că Hamas nu este interesată de o înţelegere şi, prin urmare, prim-ministrul face presiuni pentru eliberarea ostaticilor, insistând în acelaşi timp pentru înfrângerea militară”, a spus sursa.
„LIPSĂ DE CLARITATE STRATEGICĂ”
Cu toate acestea, ce ar putea însemna o „înfrângere militară” este subiect de dezbatere în cadrul conducerii israeliene. Unii oficiali israelieni au sugerat că Israelul ar putea declara că anexează părţi din Gaza ca mijloc de presiune asupra grupului militant. Alţii, precum ministrul de finanţe Bezalel Smotrich şi ministrul securităţii naţionale Itamar Ben-Gvir, doi extremişti, doresc ca Israelul să impună un regim militar în Gaza înainte de a o anexa şi de a restabili coloniile evreieşti pe care Israelul le-a evacuat în urmă cu 20 de ani.
Armata israeliană, care a respins astfel de idei pe tot parcursul războiului, este aşteptată marţi să prezinte alternative care includ extinderea în zone din Gaza în care nu a operat încă, potrivit a doi oficiali din domeniul apărării. În timp ce unii membri ai conducerii politice fac presiuni pentru extinderea ofensivei, armata este îngrijorată că acest lucru îi va pune în pericol pe cei 20 de ostatici care sunt încă în viaţă, au declarat oficialii.
Radioul armatei israeliene a relatat luni că şeful armatei, Eyal Zamir, a devenit din ce în ce mai frustrat din cauza a ceea ce el descrie ca fiind o lipsă de claritate strategică din partea conducerii politice, fiind îngrijorat că armata ar putea fi târâtă într-un război de uzură cu militanţii Hamas. Un purtător de cuvânt al Forţelor de Apărare ale Israelului (IDF) a refuzat să comenteze informaţia, dar a declarat că armata are planuri de rezervă. „Avem diferite modalităţi de a lupta împotriva organizaţiei teroriste şi asta face armata”, a declarat locotenent-colonelul Nadav Shoshani.
Marţi, Qatarul şi Egiptul au aprobat o declaraţie a Franţei şi Arabiei Saudite care prezintă paşii către o soluţie cu două state la conflictul israeliano-palestinian, care include un apel către Hamas de a preda armele sale Autorităţii Palestiniene susţinute de Occident. Hamas a declarat în repetate rânduri că nu va depune armele. Dar le-a spus mediatorilor că este dispusă să renunţe la guvernarea din Gaza pentru un organism de conducere nepartizan, potrivit a trei oficiali Hamas.
Hamas insistă asupra faptului că acordul postbelic pentru Gaza trebuie să fie convenit între palestinieni şi nu dictat de puteri străine.
Ministrul de externe al Israelului, Gideon Saar, a sugerat luni că diferenţele sunt încă prea mari pentru a fi eliminate.
