Banca Naţională a României a anunţat că datoria externă totală a ţării a continuat să crească în primele trei luni ale anului 2026, ajungând la aproximativ 231,5 miliarde de euro. Potrivit datelor oficiale, majorarea din intervalul ianuarie–martie a fost de circa 3,06 miliarde de euro, ceea ce confirmă tendinţa ascendentă a îndatorării externe observată în ultimii ani.
Datele publicate de BNR arată că principalul motor al acestei creşteri îl reprezintă datoria pe termen lung, care a continuat să avanseze pe fondul necesităţilor de finanţare ale statului şi al presiunilor generate de deficitul extern. În schimb, componenta datoriei pe termen scurt a înregistrat o uşoară reducere, aspect considerat de economişti drept un semnal de relativă stabilizare a structurii finanţării externe.
Raportul evidenţiază şi evoluţia principalelor componente ale contului curent. Deficitul balanţei bunurilor s-a redus cu 977 milioane de euro, în timp ce excedentul balanţei serviciilor a fost mai mic cu 334 milioane de euro faţă de perioada similară a anului trecut. În acelaşi timp, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 305 milioane de euro, în timp ce veniturile secundare au adus o contribuţie pozitivă de 477 milioane de euro.
În ceea ce priveşte investiţiile directe ale nerezidenţilor în România, acestea au totalizat 1,13 miliarde de euro în primul trimestru al anului. Nivelul este mai redus comparativ cu aceeaşi perioadă din 2025, când investiţiile depăşiseră 1,63 miliarde de euro. Participaţiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au însumat 1,461 miliarde euro, în timp ce creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 331 milioane euro.
Potrivit BNR, evoluţia datoriei externe este influenţată de mai mulţi factori, printre care necesarul ridicat de finanţare al statului, deficitul de cont curent şi procesul continuu de refinanţare a obligaţiilor existente. Practic, creşterea datoriei nu este generată exclusiv de noi împrumuturi, ci şi de rostogolirea unor datorii mai vechi care ajung la scadenţă şi sunt refinanţate în condiţiile actuale ale pieţei.
Specialiştii atrag atenţia că România rămâne într-o zonă de îndatorare externă ridicată, însă indicatorii privind capacitatea de acoperire a obligaţiilor externe se menţin încă la niveluri considerate stabile, susţinuţi de rezervele valutare şi de capacitatea de finanţare a importurilor.
