Execuţia bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2026 s-a încheiat cu un excedent de 0,85 miliarde lei, respectiv 0,04% din PIB, faţă de deficitul de 11,01 mld lei, respectiv 0,58% din PIB aferent lunii ianuarie 2025, scrie Profit.ro.
Este prima execuţie din ultimii şapte ani cu excedent bugetar în luna ianuarie, precedentul fiind înregistrat în 2019. Această evoluţie reflectă o consolidare fiscală bazată pe o colectare mai bună şi o gestionare riguroasă a cheltuielilor publice.
Profit.ro a anunţat anterior că Guvernul a înregistrat în ianuarie un excedent bugetar de 0,04% din PIB, 0,85 miliarde lei, comparativ cu deficit de 0,58% din PIB, 11 miliarde lei, în ianuarie 2025. Este pentru prima dată din ianuarie 2019 când guvernul începe pe plus în prima lună din an. Tot în 2019 a fost înregistrat şi cel mai recent excedent lunar, în iulie. În iulie 2019, execedentul a fost de 0,23% din PIB, 1,8 miliarde lei, iar în ianuarie 2019 de 0,07% din PIB, 717 milioane lei, ambele fiind înregistrate în mandatul fostului ministru al Finanţelor Eugen Teodorovici.
Astfel, în timp ce veniturile au crescut în ianuarie anul acesta cu 17,9%, alimentate inclusiv de creşterea substanţială a taxelor, cheltuielile au scăzut cu 6%, având în vedere că lipsa bugetului a determinat alocări mult mai mici pe anumite segmente, cum ar fi bunuri şi servicii, unde e un minus de 12%. La salarii şi pensii, îngheţate încă din 2025 la nivelul din noiembrie 2024, se înregistrează scăderi uşoare. Investiţiile din ianuarie 2026 sunt şi ele în scădere cu circa 30%.
„Rezultatele înregistrate în prima lună a anului confirmă eficienţa măsurilor de lărgire a bazei de impozitare şi a disciplinei financiare. Este esenţial că am reuşit să creştem veniturile cu aproape 18%, în timp ce am menţinut un control strict asupra cheltuielilor curente.
Aceste date la luna ianuarie trebuie interpretate, în acelaşi timp, cu moderaţie şi responsabilitate, iar disciplina financiar-bugetară trebuie menţinută pe tot parcursul anului, inclusiv prin bugetul pe 2026, pe care îl vom finaliza curând. Prioritatea noastră rămâne managementul eficient al finanţelor publice şi asigurarea surselor de creştere în economie, atât prin implementarea pachetului de măsuri de relansare, cât şi prin finanţarea investiţiilor din fonduri europene şi PNRR, care reprezintă motorul de creştere sustenabilă a economiei româneşti”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
România are în derulare un plan fiscal pe şapte ani cu Comisia Europeană (încheiat la final de 2024) pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB şi a îndatorării sub 60% din PIB. Pentru anul acesta, premierul Ilie Bolojan şi ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, au anunţat o ţintă de deficit de 6,2% din PIB, în linie cu angajamentele asumate faţă de CE. Guvernul a închis anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, 146 miliarde lei, în scădere cu 1 punct procentual faţă de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB. Acest nivel este pe standard naţional, cash. Deficitul pe standard ESA, folosit la nivelul UE, ar putea fi mai ridicat.
În prezent, Guvernul pregăteşte bugetul pentru anul acesta, adoptarea fiind planificată pentru prima parte a lunii martie.
Veniturile bugetului în ianuarie
Veniturile totale au însumat 55,12 miliarde lei în luna ianuarie 2026, înregistrând o creştere de 17,9% faţă de anul trecut. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 0,25 puncte procentuale, din care 0,22 puncte procentuale provin din veniturile curente, cu precădere impozit pe salarii şi venit, precum şi TVA.
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 9,02 miliarde lei, marcând o creştere de 31,4%, determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende de 59,7% pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative. Totodată, încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 13,7%, peste dinamica fondului de salarii din economie, evoluţia fiind influenţată de eliminarea facilităţilor fiscale pentru salariaţii din construcţii, agricultură, industria alimentară şi IT.
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 18,46 miliarde lei, în creştere cu 8,2%, reflectând extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025.
Încasările nete din TVA au atins 13,06 miliarde lei, marcând o creştere nominală de 2,52 miliarde lei, cu 23,9% mai mari faţă de ianuarie 2025. Această dinamică a fost susţinută de modificările cotelor de TVA, în timp ce restituirile au totalizat 4,73 miliarde lei. Menţinerea restituirilor de TVA la zi este o prioritate care sprijină direct lichiditatea mediului de business şi asigură predictibilitate fluxurilor financiare ale companiilor.
Veniturile din accize au totalizat 3,67 miliarde lei, în creştere cu 7%, susţinute de încasările pentru produsele energetice şi cele din tutun.
Veniturile nefiscale au însumat 5,21 miliarde lei, în creştere cu 28,2%, incluzând sume din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, iar sumele rambursate de UE au totalizat 2,28 miliarde lei, o creştere semnificativă cu 33,9%, comparativ de anul 2025.
Cheltuielile bugetului
Cheltuielile totale au fost de 54,27 miliarde lei în luna ianuarie 2026, în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 6%. Ca procent din PIB, acestea au înregistrat o scădere de la 3% la 2,7%.
Cheltuielile de personal au însumat 13,54 miliarde lei, în scădere cu 0,47 miliarde lei faţă de ianuarie 2025, pe fondul reducerii unor sporuri şi a măsurilor de limitare salarială, menţinându-şi ponderea de 0,7% din PIB.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au scăzut cu 11,8%, totalizând 6,51 miliarde lei, iar cheltuielile cu dobânzile s-au diminuat cu 7,9%. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 22,74 mld lei, în creştere cu 2%, ţinând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025.
Cheltuielile pentru investiţii au fost în valoare de 3,62 miliarde lei. Din această sumă, 72,22% reprezintă valoarea plăţilor pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027 şi sumele aferente componentelor de grant şi împrumut ale PNRR.
