Şeful SPP, Lucian Pahonţu, respinge ferm acuzaţiile potrivit cărora ar fi fost implicat în reprimarea manifestaţiilor din decembrie 1989 şi în violenţele din 13-14 iunie 1990. Generalul susţine că nu a desfăşurat activităţi care să poată fi încadrate drept „poliţie politică” şi afirmă că documentele existente în arhive pot confirma versiunea sa. Pahonţu cere ca acuzaţiile care îi afectează imaginea şi cariera militară să fie clarificate cât mai rapid.
„Decembrie 1989 şi iunie 1990 sunt răni deschise ale României”, afirmă Lucian Pahonţu, în punctul de vedere transmis luni în urma acuzaţiilor apărute în spaţiul public. Şeful SPP spune că victimele acelor evenimente, familiile lor şi societatea românească au dreptul la adevăr, iar persoanele care ocupă funcţii publice trebuie să răspundă întrebărilor privind propriul trecut.
Pahonţu califică acuzaţiile care îl vizează drept „neadevărate şi lipsite de fundament” şi susţine că nu a ascuns niciodată informaţii despre parcursul său profesional.
Ce spune Pahonţu despre zilele Revoluţiei din decembrie 1989
Şeful SPP afirmă că, în perioada 1987-1989, a fost comandant de pluton în cadrul Trupelor de Securitate, având specializarea transmisiuni. În decembrie 1989 avea 25 de ani, era locotenent şi conducea un pluton de transmisiuni din cadrul unei companii de asigurare de luptă şi transport a UM 0305, Trupe de Securitate.
Pahonţu subliniază că unitatea în care activa avea atribuţii de sprijin şi logistică şi susţine că Trupele de Securitate nu trebuie confundate cu structurile fostei Securităţi care aveau atribuţii informativ-operative sau de cercetare penală.
Potrivit relatării sale, în seara de 21 decembrie 1989, compania a primit ordine succesive de deplasare la Casa Scânteii, apoi în zona restaurantului Cina şi, ulterior, în dispozitivul de blocare de pe strada 13 Decembrie, actuala stradă Ion Câmpineanu.
El afirmă că a rămas în acel dispozitiv până în jurul orei 02:00, în dimineaţa zilei de 22 decembrie, fără ca el sau militarii aflaţi în subordinea sa să îşi schimbe poziţia sau să intre în contact direct cu revoluţionarii. Pahonţu susţine, de asemenea, că militarii din subordinea sa nu aveau muniţie asupra lor, aceasta fiind păstrată în lăzi sigilate, în camioanele unităţii.
În dimineaţa de 22 decembrie, spune el, militarii au reintrat în dispozitivul din zona străzilor 13 Decembrie şi Academiei. În jurul orei 10:00, ar fi primit ordin să permită accesul manifestanţilor spre Piaţa Republicii, actuala Piaţă a Revoluţiei.
„În niciun moment din timpul evenimentelor din 21 şi 22 decembrie 1989, nici eu, nici militarii aflaţi în subordinea mea nu am fost la baricada de la Intercontinental şi nici pe Bulevardul Nicolae Bălcescu”, afirmă Pahonţu.
El invocă şi declaraţiile fostului procuror-şef al Secţiei Parchetelor Militare, Cătălin Ranco Piţu, care a instrumentat dosarul Revoluţiei. Potrivit lui Pahonţu, acesta a afirmat public că nu există probe sau indicii că el ar fi participat direct la comiterea unor infracţiuni în timpul Revoluţiei.
Pahonţu neagă şi implicarea în violenţele din 13-14 iunie 1990
În ceea ce priveşte evenimentele din Piaţa Universităţii din 13-14 iunie 1990, Lucian Pahonţu susţine că el şi militarii aflaţi în subordinea sa nu au participat la acţiunile desfăşurate atunci în Bucureşti.
„În cele două zile, eu şi militarii din subordinea mea nu am participat la evenimentele din Bucureşti. În intervalul respectiv, am rămas în cazarmă”, afirmă şeful SPP.
Acesta spune că documentele păstrate în arhivele Jandarmeriei Române ar demonstra că nu a părăsit cazarma până pe 15 iunie 1990. În acea zi, afirmă Pahonţu, a primit ordin să participe, împreună cu 72 de militari, la misiuni de menţinere a ordinii publice în Piaţa Universităţii.
Şeful SPP respinge, de asemenea, acuzaţiile privind desfăşurarea unor activităţi de „poliţie politică”. El spune că nu a întreprins niciodată acţiuni care să urmărească încălcarea sau restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi se declară convins că verificările efectuate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) vor lămuri situaţia.
Pahonţu mai afirmă că activitatea sa profesională a fost verificată în repetate rânduri de instituţiile abilitate, inclusiv înaintea numirii sale în funcţia de director al SPP. În opinia sa, dacă ar fi existat fapte grave de natura celor reclamate în prezent, acestea ar fi fost descoperite şi sancţionate.
„Îmi doresc ca acuzaţiile ce mi se aduc şi care îmi lezează demnitatea şi cariera de militar să fie clarificate cât mai curând”, transmite Lucian Pahonţu.
Reacţia şefului SPP vine după ce jurnaliştii Recorder au susţinut, într-o anchetă bazată pe documente şi mărturii, că Lucian Pahonţu ar fi făcut parte din trupele de represiune trimise la baricada de la Intercontinental în decembrie 1989 şi că ar fi fost implicat şi în evenimentele din 13 iunie 1990 din Piaţa Universităţii.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat anterior că, în opinia sa, Lucian Pahonţu nu se află în situaţia unei persoane care a participat la acţiuni represive la Revoluţia din 1989 sau la mineriadele din anii 1990. Şeful statului a criticat şi titlul anchetei de presă, afirmând că acesta nu ar fi justificat de conţinut.
Nicuşor Dan a mai precizat că SPP, instituţia condusă de Lucian Pahonţu, nu este un serviciu secret.
