Liderii Uniunii Europene iau în calcul aşa-numita „opţiune nucleară”, suspendarea dreptului de vot a unui stat membru, dacă Ungaria va bloca la summitul de săptămâna viitoare acordul privind pachetul multianual de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, au declarat mai multe surse europene pentru Politico.eu.
După ani de zile în care abordarea a fost una blândă în relaţia cu premierul ungar Viktor Orbán, de data aceasta, diplomaţii europeni dau semnale că„"opţiunea nucleară" - scoaterea Budapestei din procesul de vot al UE - nu mai este de neconceput dacă acesta pune în pericol securitatea Ucrainei, o ţară candidată la UE, scrie publicaţia citată.
Cinci oficiali şi diplomaţi europeni au declarat pentru Politică.eu că mai multe ţări din UE sunt pregătite să facă o mutare contra Ungariei, în ceea ce ar fi o decizie istorică într-o Uniune care se bazează pe coeziune şi unanimitate, scrie Hotnews.ro.
Liderii UE vor să „opţiunea nucleară” pentru a-l pune la punct pe Viktor Orban
„Dacă Orbán chiar blochează din nou cu adevărat un acord [privind bugetul şi cele 50 de miliarde de euro pentru Ucraina] la summitul din februarie, utilizarea articolului 7 pentru a priva Ungaria de drepturile de vot ar putea deveni o opţiune reală", a declarat un diplomat UE.
„Este clar că şefii de state şi de guverne s-au săturat de Orban. Este timpul ca Orban să realizeze că ameninţarea Articolului 7 chiar există acum”, a spus Steven Van Hecke, profesor de politici europene la KU Leuven.
De precizat că Ungaria a mai fost ţinta unei tentative similare în 2018, când Parlamentul European a votat o rezoluţie prin care se cerea să se ia măsuri contra Ungariei pentru ar fi încălcat valorile esenţiale ale Uniunii, dar demersul nu a mers mai departe.
Budapesta a supărat şi NATO, tărăgănând aderarea Suediei
Trebuie menţionat faptul că Viktor Orban a supărat cancelariile occidentale şi din cauza faptului că Ungaria a rămas singura ţară care nu a ratificat aderarea Suediei la NATO, în ciuda faptului că a promis că nu va ajunge în această situaţie.
Turcia, în schimb a aprobat solicitarea Suediei, deşi părea că Erdogan va fi un obstacol mai dificil decât Orban. Şeful parlamentului ungar a spus joi că ratificarea aderării Suediei la NATO nu e vreo „urgenţă”.
În schimb Orban că l-a invitat la Budapesta pe premierul suedez Ulf Kristersson pentru a negocia ratificarea aderării ţării sale la NATO. Kristersson a spus că nu are ce să negocieze pe tema intrării ţării sale în Alianţă, adăugând că nu va ceda la „nicio pretenţie legată de aderarea la NATO - asta nu este pe masă".
PE a început ofensiva contestând dezgheţarea fondurilor pentru Ungaria
Contraofensiva europeană contra guvernului Orban a început săptămâna trecută, când Parlamentul European a contestat decizia Comisiei Europene de a dezgheţa în decembrie anul trecut fonduri UE peste 10 miliarde de euro pentru Ungaria.
„Cedarea la şantajul lui Orban trebuie să înceteze chiar acum", au spus mai mulţi eurodeputaţi, cerând Comisiei şi statelore membre să rămână ferme faţă de premierul ungar.
Preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, şi-a justificat, miercuri trecută, decizia de a debloca anumite fonduri pentru Ungaria, explicând că Budapesta a realizat reformele cerute de Bruxelles pentru a întări independenţa sistemului său judiciar.
Ea a ţinut totuşi să reamintească faptul că „circa 20 de miliarde de euro" din fondurile UE destinate Ungariei rămân îngheţate, din cauza îngrijorărilor legate în special de drepturile persoanelor LGBT+, libertatea academică şi dreptul la azil.
Ungaria a propus UE o soluţie complicată şi costisitoare pentru Ucraina
Budapesta nu a părut impresionată de presiunea pusă de la Bruxelles, spunând că este departe de a ajunge la un acord cu Uniunea Europeană privind ajutorul pentru Ucraina.
Şeful de cabinet Gergely Gulyas a declarat că Ungaria se află în discuţii cu Comisia, dar că nu este sigur că se va ajunge la un acord. În caz contrar, a spus el, ceilalţi 26 de membri ai UE ar putea ajunge la o soluţie fără Ungaria, însă aceasta ar fi o soluţie nepractică.
Deşi liderii UE au convenit luna trecută să înceapă negocierile de aderare cu Ucraina, Ungaria s-a opus prin veto extinderii finanţării pentru Kiev. Comisia a propus furnizarea ajutorului prin intermediul unei revizuiri a bugetului comun al UE pentru perioada 2024-27, care ar oferi, de asemenea, mai multe fonduri pentru migraţie şi alte priorităţi.
Acordarea de finanţări către Ucraina în cadrul a 26 de acorduri bilaterale este o opţiune care a fost discutată, dar este mai complicată şi mai costisitoare decât trecerea prin intermediul vistieriei centrale şi ar putea afecta unitatea UE.
Iese iar Viktor Orban din sală la o cafea?
O altă variantă ar fi ca Viktor Orban să se abţină ca şi în decembrie, când a ieşit din sală când s-a votat pentru acceptarea candidaturii Ucrainei la UE.
„Nu este ceea ce dorim să facem, dar este imprevizibil”, a spus Gergely Gulyas, şeful de cabinet al lui Orban, într-un interviu acordat televiziunii private ATV şi preluat duminică de agenţia EFE,
El a răspuns astfel după ce a fost întrebat dacă la summitul european din 1 februarie ceilalţi lideri europeni i-ar putea cere lui Orban să iasă la o cafea în timp ce ei votează ajutorul pentru Ucraina, la fel cum s-a întâmplat pe 14 decembrie la votul pentru începerea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, când Orban a ieşit din sală pentru a se realiza consensul.
În privinţa lansării acestor negocieri premierul ungar a acceptat în cele din urmă să se abţină, în schimb el a blocat prin veto un ajutor financiar al UE pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro pentru următorii patru ani.
Ce spune Articolul 7 din Tratatul UE
„(1) La propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei Europene şi cu aprobarea Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, poate să constate existenţa unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru. Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză şi îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeaşi procedură. Consiliul verifică cu regularitate dacă motivele care au condus la această constatare rămân valabile.
(2) Consiliul European, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei Europene şi cu aprobarea Parlamentului European, poate să constate existenţa unei încălcări grave şi persistente a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru, după ce a invitat acel stat membru să-şi prezinte observaţiile.
(3) În cazul în care a fost făcută constatarea menţionată la alineatul (2), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată (55%, adică 15 state din 27, nota red.), poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru. Procedând în acest fel, Consiliul ţine seama de eventualele consecinţe ale unei astfel de suspendări asupra drepturilor şi obligaţiilor persoanelor fizice şi juridice. Obligaţiile care îi revin statului membru în cauză în temeiul tratatelor rămân obligatorii în orice situaţie pentru statul membru respectiv.
(4) Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide ulterior să modifice sau să revoce măsurile luate în temeiul alineatului (3), ca răspuns la modificarea situaţiei care l-a determinat să impună măsurile respective.
(5) Modalităţile de vot care, în înţelesul prezentului articol, se aplică Parlamentului European, Consiliului European şi Consiliului sunt prevăzute la articolul 354 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.
