Lidera extremei drepte franceze Marine Le Pen, preşedinta formaţiunii Adunarea Naţională (RN - Rassemblement National), a fost condamnată luni la o perioadă de ineligibilitate de cinci ani cu executare imediată, ceea ce îi blochează candidatura la alegerile prezidenţiale din 2027, la o pedeapsă de patru ani de detenţie, dintre care doi executaţi sub brăţară electronică, şi la o amendă de 100.000 de euro, pentru deturnare de fonduri. Alţi opt foşti eurodeputaţi ai partidului au fost de asemenea găsiţi vinovaţi în acest caz, transmite AFP, citat de Agerpres.
'Scopul (brăţării) este de a se asigura că reprezentanţii aleşi, la fel ca toţi justiţiabilii, nu beneficiază de un tratament preferenţial', a declarat preşedinta instanţei, Benedicte de Perthuis.
În absenţa sa, întrucât a părăsit sala de audieri după ce a aflat de descalificarea sa imediată fără să aştepte ca instanţa să anunţe detaliile complete ale sentinţei, tribunalul a evidenţiat ''rolul central'' jucat de Marine Le Pen în sistemul pus în aplicare pentru a deturna fonduri de la Parlamentul European şi a invocat ''tulburarea ordinii publice şi a funcţionării democratice''. Anterior Le Pen fusese declarată vinovată de deturnare de fonduri publice de către tribunalul corecţional de la Paris.
RN este acum principala forţă din Adunarea Naţională (camera inferioară a parlamentului). Denumit iniţial Frontul Naţional (FN), partidul a fost redenumit în 2018.
Potrivit acuzării, între 2004 şi 2016, Frontul Naţional a pus la punct un 'sistem organizat şi sistematizat' pentru a face din Parlamentul European 'vaca de muls' a partidului, folosind cei 21.000 de euro pe lună la care deputaţii europeni au dreptul, pentru a plăti asistenţi parlamentari 'fictivi', întrucât persoanele plătite lucrau de fapt pentru partidul de extremă dreapta. Pe tot parcursul procesului, Marine Le Pen şi-a susţinut constant nevinovăţia.
Alţi opt foşti eurodeputaţi ai partidului au fost de asemenea găsiţi vinovaţi de deturnare de fonduri publice în acest caz şi au primit diferite pedepse cu închisoarea, amenzi şi decăderi din drepturi. Una dintre cele mai proeminente figuri ale partidului, Louis Aliot, primar al oraşului Perpignan, cel mai mare oraş condus de extrema dreaptă, a fost condamnat la trei ani de interdicţie de a fi ales, dar fără aplicare imediată datorită statutului său de ales local.
La scurt timp după ce a părăsit Palatul de Justiţie, Marine Le Pen a ajuns la sediul partidului său, fără să facă nicio declaraţie în faţa mulţimii de jurnalişti care o aşteptau. Câteva minute mai târziu a sosit numărul doi al RN, Jordan Bardella, care şi-a anulat deplasarea la Strasbourg pentru sesiunea plenară a Parlamentului European, de asemenea fără să facă vreo declaraţie. În schimb, a publicat un mesaj pe reţelele de socializare în care considera că prin această sentinţă 'democraţia franceză este executată'.
Marine Le Pen (56 de ani) era creditată cu 34%-37% din intenţiile de vot în perspectiva alegerilor prezidenţiale, potrivit unui sondaj publicat duminică. Totuşi, aceasta nu garantează neapărat succesul final, pentru că ea mai eşuase în 2017, apoi în 2022 în turul al doilea în faţa actualului preşedinte Emmanuel Macron, care nu mai poate candida pentru încă un mandat. Bardella reprezintă acum principala alternativă a partidului pentru alegerile programate pentru 2027.
