Mişcările de masă împotriva administraţiei Trump sunt gata să ia o formă diferită în al doilea an al celui de-al doilea mandat al său: mai perturbatoare şi potenţial mai violente. Zeci de mii de americani sunt aşteptaţi să participe marţi la gesturi de frondă, la un an de la învestirea preşedintelui Trump, pregătind terenul pentru ceea ce ar putea arăta rezistenţa lor în viitor, scrie publicaţia Axios, citată de News.ro.
„Avangarda în acest sens începe să se gândească la modul în care într-o zi, marşurile paşnice, permise legal, nu vor mai fi suficiente pentru a respinge” administraţia, spune Dana Fisher, profesor la Şcoala de Servicii Internaţionale a Universităţii Americane. „Şi încep să se gândească la ce tipuri de tactici sunt acceptabile pentru oameni şi la care aceştia ar fi dispuşi şi deschişi să participe pentru a extinde gama de instrumente disponibile”, arată profesorul.
Astfel, pentru a marca al doilea an al mandatului lui Trump, oamenii sunt încurajaţi să părăsească locul de muncă, şcoala şi magazinele pe 20 ianuarie, la ora 14:00, ora locală (21:00, ora României), ca parte a protestului „Free America” (Eliberaţi America).
„O Americă liberă începe din momentul în care refuzăm să cooperăm”, se arată pe site-ul mişcării. „Aceasta nu este o solicitare. Este o ruptură. Este un protest şi o promisiune. În faţa fascismului, vom fi de neguvernat”, promite mişcarea.
Până luni după-amiază erau planificate aproximativ 800 de evenimente Free America, cu peste 38.200 de confirmări de participare.
„Oamenii noştri vor să facă mai mult decât o simplă mobilizare în masă”, spune Tamika Middleton, directoarea generală a Women's March, care a organizat mişcarea de protest. „Ei vor să spună de fapt că ne retragem consimţământul faţă de ceea ce se întâmplă” în această administraţie.
De cealaltă parte, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Liz Huston, a declarat luni că „preşedintele Trump face America mai măreaţă ca niciodată pentru toţi americanii”.
Protestele de marţi urmează mai multor evenimente de mare amploare în Minnesota, după ce un agent ICE (poliţia anti-imigraţie) a împuşcat-o mortal pe Renee Nicole Good. Aceste proteste l-au determinat pe Trump să ameninţe că va invoca Legea insurecţiei, rar utilizată, deşi vineri a declarat că în prezent „nu există niciun motiv” să facă acest lucru.
Anul trecut, numărul participanţilor la proteste anti-Trump a atins un maxim de 7 milioane de persoane în timpul celui de-al doilea miting „No Kings” din octombrie. Protestele preconizate în viitoarea perioadă ar putea avea 12 milioane de participanţi, adică aproximativ 3,5% din populaţia SUA, potrivit Center for American Progress. 3,5% din populaţie este considerat pragul la care guvernelor le este dificil să ignore cererile de schimbare, arată cercetările Harvard Kennedy School.
„Nu cred că există o intervenţie care să determine regimul MAGA să-şi recunoască greşelile”, avertizează însă Rachel O'Leary Carmona, directoarea executivă a Women's March. „Cred că există intervenţii care demonstrează costul politic, electoral şi financiar al autoritarismului în comunităţile noastre şi acestea sunt lucrurile pe care trebuie să ne concentrăm”, adaugă ea.
Protestele anti-Trump din 2025 au fost în mare parte paşnice, în ciuda faptului că preşedintele şi unii aliaţi ai săi au alimentat temerile de violenţă şi au insistat - fără a furniza dovezi - că protestatarii au fost plătiţi.
Date preliminare ale unui sondaj, comunicate în exclusivitate Axios de profesorul Fisher, arată o creştere a numărului de protestatari care sunt deschişi la violenţa politică. La data de 16 ianuarie, 34% dintre cei chestionaţi erau de acord că americanii „ar putea fi nevoiţi să recurgă la violenţă pentru a salva ţara”. Aceasta reprezintă o creştere de 11 puncte procentuale faţă de protestatarii chestionaţi la protestul „No Kings” din octombrie.
