Franţa se află în mijlocul unei furtuni politice fără precedent. După demisia fulgerătoare a premierului francez, Emmanuel Macron rămâne fără guvern şi fără sprijin parlamentar. Acum, preşedintele are trei opţiuni: să numească rapid un nou prim-ministru, să dizolve parlamentul sau, în cel mai grav scenariu, să demisioneze. O fotografie cu Macron mergând singur pe malul Senei a devenit simbolul momentului — imaginea unui lider izolat într-o Franţă divizată.
Premierul francez Sébastien Lecornu a demisionat la doar 14 ore după ce şi-a anunţat cabinetul – cel mai scurt mandat din istoria Franţei. Nici n-a apucat să-şi ocupe biroul, că a şi plecat, invocând imposibilitatea de a forma o majoritate stabilă.
SEBASTIEN LECORNU, fostul premier al Franţei: „Compoziţia guvernului nu a fost uniformă şi a trezit unele apetituri partizane - uneori, în mod legitim, legate de viitoarele alegeri prezidenţiale.”
Totul a început duminică seară, când Lecornu a prezentat prima listă de miniştri. Opoziţia a reacţionat imediat, acuzându-l că a refăcut, practic, echipa fostului premier François Bayrou – destituit luna trecută după eşecul proiectului de buget. Dezamăgirea a fost urmată de refuzuri în lanţ din partea partidelor-cheie, iar noul guvern s-a prăbuşit înainte de a se naşte.
MARINE LE PEN, lidera partidului „Adunarea Naţională”: „În aceste vremuri, şeful statului are două opţiuni posibile: fie demisia, fie dizolvarea (n.r. parlamentului).”
ERIC CIOTTI, membru al Adunării Legislative: „Aşadar, suntem în pragul unei crize de regim, Franţa este afectată, Franţa este umilită, Franţa este ridiculizată în ochii întregii lumi.”
Luni dimineaţă, premierul şi-a depus oficial demisia la Palatul Élysée. Francezii n-au fost surprinşi de această decizie.
„Mă aşteptam la asta, pentru că preşedintele Macron nu ascultă nimic şi i-a luat o lună să numească un guvern aproape la fel ca precedentul.”, spune o femeie.
Într-o mişcare rapidă, liderul formaţiunii de extremă dreaptă Rassemblement National, Jordan Bardella, a cerut dizolvarea Adunării Naţionale şi organizarea de alegeri anticipate. Analiştii pun această instabilitate pe seama deciziilor preşedintelui Emmanuel Macron, tot mai izolat politic. În lipsa unei majorităţi parlamentare şi fără sprijinul opoziţiei, Macron are acum trei opţiuni: să numească un nou premier, să dizolve parlamentul sau – scenariul cel mai dramatic – să demisioneze.
BRUNO RETAILLEAU, ministru de interne al Franţei: „Preşedintele Republicii are puterea de a numi un alt guvern. Alegerea îi aparţine. Nu eu am obligat Franţa la dizolvarea din iulie 2024. El a luat această decizie; el deţine cheile viitorului nostru.”
Diferenţa dintre primul şi al doilea mandat al său este uriaşă: dacă în primul a avut doar doi premieri, în cel de-al doilea a schimbat deja cinci în doi ani. Iar pe fundalul acestor jocuri de putere, Franţa trebuie să adopte un buget de austeritate, într-un moment în care sprijinul politic este mai fragil ca niciodată. Pentru România, această situaţie este una delicată. Ţara noastră se bazează pe Franţa în numeroase domenii — economic, militar şi politic. Instabilitatea de la Paris slăbeşte un partener strategic important şi afectează echilibrul european.
