România a devenit, în doar 15 ani, principalul agent economic şi unul dintre cei mai importanţi actori politici din sud-estul Europei, scrie Profit.ro.
În 2005, cu doi ani înainte ca România, cea mai mare ţară din regiune, să adere la Uniunea Europeană, producţia sa economică anuală reprezenta cu puţin peste două treimi din cea a Greciei.
Dar, de câţiva ani încoace, cifrele arată altceva. România a lăsat demult în urmă Grecia, liderul incontestabil al regiunii timp de decenii, scrie într-o analiză publicată a ziarului german Frankfurter Allgeimeine Zeitung, arată Rador.
Aceasta în contextul în care preşedintele Nicuşor Dan a fost recent în Germania, în vizită oficială.
Anul trecut, produsul intern brut al României a fost de peste două ori mai mare decât cel al Greciei, chiar dacă economia Greciei a crescut puternic în ultimii ani, după încheierea crizei datoriilor.
Acest avans nu se datorează exclusiv faptului că România are aproape 20 de milioane de locuitori, aproximativ de două ori mai mulţi decât Grecia. Şi producţia economică pe cap de locuitor a României o depăşeşte acum pe cea a Greciei.
Starea infrastructurii e pe alocuri deplorabilă
Acest lucru este remarcabil, deoarece în toţi aceşti ani România a avut la putere guverne care, ca să nu spunem mai mult, au avut o atitudine foarte favorabilă faţă de nepotism, clientelism, corupţie generală şi alte forme de risipă a banilor contribuabililor. Starea infrastructurii finanţate de UE în multe părţi ale ţării stă mărturie cât de mulţi bani trebuie să fi dispărut pe canale obscure şi în buzunare umflate de-a lungul anilor, arată sursa citată.
Aeroportul Henri-Coandă din Bucureşti se află de obicei în fruntea listei celor mai proaste aeroporturi din Europa – şi pe bună dreptate. Punctele de control, vetuste, sunt aproape o atracţie în sine, iar restul aeroportului e de asemenea conceput pentru a vă face să doriţi să plecaţi cât mai repede posibil.
Starea multor gări şi a altor elemente de infrastructură, în special din afara capitalei, e uneori jalnică, ca să nu mai vorbim de lipsa autostrăzilor între multe dintre cele mai mari oraşe ale ţării.
Unele vile din Bucureşti, suspectate că au fost construite de funcţionari şi politicieni corupţi cu subvenţii deturnate ilegal, contrastează cu gările de provincie dărăpănate din întreaga ţară. Cel puţin trenurile din România sunt mai punctuale decât cele din Germania, dar asta nu înseamnă mare lucru.
Rată ridicată de emigrare
Tot ce a fost furat şi deturnat în România în ultimele decenii e demn de un roman poliţist. Partidul social-democraţilor români, cu cea mai lungă durată la guvernare, şi celebrii lor baroni locali au devenit în mod special, dar nu numai ei, maeştri în acest sens, mai susţine publicaţia germană.
Anii de proastă gestionare de către stat au făcut ca România să ocupe primul loc într-o statistică a UE pe care nicio ţară nu şi-ar dori s-o conducă: peste trei milioane de români – un procent de 16% din populaţie – trăiesc în alte state UE. Dacă includem şi ţările din afara UE, precum Marea Britanie sau SUA, cifra depăşeşte cu mult patru milioane. Croaţia, Bulgaria, Portugalia şi o serie de alte state UE au de asemenea o rată ridicată de emigrare.
Cu toate acestea, niciuna dintre ele nu se compară cu România, nici în cifre absolute, nici în procente. Acest lucru spune multe despre cât de prost a fost adesea guvernată România în ultimele decenii. Ţara a reuşit să se ridice economic nu datorită clasei sale politice, ci, în mare măsură, în ciuda acesteia.
Dar există motive de optimism moderat. Noul preşedinte, Nicuşor Dan, în calitate de primar al Bucureştiului reales fără probleme, a echilibrat bugetul capitalei şi nu a fost niciodată suspectat că ar deturna fonduri în propriul folos. Faptul că matematicianul de profesie, cu un stil sec, uneori aproape stângaci, a câştigat totuşi alegerile prezidenţiale din luna mai, este important şi pentru că, dacă ar fi câştigat contracandidatul lui naţionalist, ţara ar fi devenit probabil complet o victimă a jafului.
Privită în această lumină, anularea extrem de controversată a primului tur al alegerilor din noiembrie a dus în cele din urmă la un rezultat care îi oferă ţării o nouă ocazie.
Noul prim-ministru numit de Dan, Ilie Bolojan, are şi el o reputaţie bună. Nu putem decât să sperăm că România şi UE vor reuşi deopotrivă în eforturile lor nu doar de a reduce deficitul bugetar excesiv al României, ci şi de a reforma fundamental ţara, inclusiv serviciile ei secrete dezvoltate haotic. Dacă acest lucru reuşeşte, ar putea continua un curs pozitiv: de câţiva ani se întorc în patria lor tot mai mulţi emigranţi români, cu mult peste numărul celor care încă mai pleacă.
