Măsurile de austeritate, care au generat nemulţumire publică şi căderi de guverne prin toată Europa, în urmă cu peste un deceniu, revin acum în România, unde responsabilii încearcă să aducă sub control un deficit-record, scrie Profit.ro.
Ministrul finanţelor, Alexandru Nazare, a declarat pentru Financial Times că un prim set de măriri de impozite şi îngheţări de cheltuieli a intrat în vigoare pe 1 august, urmând ca alte două pachete să fie implementate tot anul acesta – în ciuda protestelor alimentate inclusiv de opoziţia de extrema dreaptă.
„Fireşte că nu e uşor,” a declarat Nazare, adăugând că guvernul de coaliţie e hotărât să adopte toate măsurile necesare. „Cu toţii suntem pe deplin conştienţi de situaţia actuală a bugetului”, arată o analiză Financial Times preluată de Rador.
Cu un deficit public de 9,3% din PIB, România a avut cel mai ridicat deficit din UE în 2024, cu mult peste pragul de 3% prevăzut de regulile fiscale ale blocului comunitar. Guvernul precedent a fost reticent să adopte orice măsuri de austeritate înaintea alegerilor de anul trecut.
Măsurile de austeritate rămân extrem de nepopulare, dat fiind că ţara a trecut printr-unul dintre cele mai dure seturi de reduceri de cheltuieli şi măriri de impozite din Europa în contextul crizei datoriei suverane. În 2012 guvernul de la Bucureşti a căzut din cauza unor proteste masive anti-austeritate — similar cu evenimente din Grecia, Portugalia şi Irlanda.
De data aceasta guvernul român încearcă să introducă măsurile treptat.
Cu toate acestea, sute de protestatari au ieşit pe străzile Bucureştiului şi altor oraşe în această vară, liderul partidului de extrema dreaptă AUR, George Simion, cerând alegeri anticipate şi promiţând să „refuze plata impozitelor” impuse de guvernul calificat de el drept „ilegitim”.
Pachetul din 1 august include o mărire a cotei maxime a TVA-ului de la 19 la 21%, precum şi accize mai mari. Orice măriri ale salariilor şi pensiilor din sectorul public sunt suspendate până la finalul lui 2026. Însă măsurile mai dificile, precum restructurarea administrării companiilor de stat şi tăierea pensiilor speciale şi a altor beneficii generoase pentru foştii responsabili guvernamentali, nici măcar nu au fost convenite încă.
Nazare a declarat că reforma planificată a pensiilor are drept scop „eliminarea privilegiilor speciale”, cum ar fi pensionarea anticipată pentru magistraţi, care în prezent pot începe să primească pensie de pe la 45 de ani. „Aceste măsuri sunt esenţiale pentru a asigura atât sustenabilitatea fiscală cât şi echitatea”, a declarat ministrul.
Fundamentele economice ale României rămân dificile: toate cele trei mari agenţii de rating au retrogradat-o la numai o treaptă deasupra gradului la care investiţiile nu rentează – ori staut „junk” – din cauza datoriei cu expansiune rapidă şi a inflaţiei apreciabile, crescând riscul de colaps.
PIB-ul a crescut cu numai 0,3% în al doilea trimestru, banca centrală avertizând că ritmul de creştere va încetini şi mai mult, întrucât inflaţia o obligă să menţină rata de referinţă a dobânzii la 6,5%.
Starea economică precară a fost agravată şi mai mult de o criză politică care a durat luni întregi, după ce Curtea Constituţională a anulat în decembrie un scrutin prezidenţial din cauza unor presupuse interferenţe ale Rusiei.
Noul guvern a preluat mandatul în iunie, după victoria preşedintelui pro-UE Nicuşor Dan la repetarea alegerilor. Însă coaliţia formată din patru partide rămâne fragilă, în contextul tensiunilor ridicate dintre parteneri.
Un vicepremier a demisionat la începutul acestei săptămâni din cauza acuzaţiilor de fraudă, în timp ce Uniunea Salvaţi România (USR), partid anti-sistem fondat de Dan, s-a opus deciziei de a i se organiza funeralii de stat primului preşedinte post-comunist al ţării.
Între timp, AUR, care s-a clasat pe locul doi la alegerile parlamentare din decembrie, a surclasat partidele de guvernare în sondajele de opinie, situându-se pe primul loc cu aproximativ 40%. AUR profită de nemulţumirea publicului faţă de scăderea nivelului de trai şi pe percepţia persistentă că politicienii caută doar să obţină putere pentru a se îmbogăţi pe ei şi pe amicii lor. Măsurile controversate care încă aşteaptă aprobare – privind pensiile şi reforma administrării companiilor de stat, un alt sector predispus la clientelism – sunt deosebit de urgente, deoarece reprezintă condiţii de accesare a fondurilor de redresare post-pandemie ale UE, care trebuie utilizate până la sfârşitul anului viitor.
Guvernul a recunoscut luna trecută că vor pierde aproape un sfert din aceste fonduri din totalul iniţial de 28,5 miliarde de euro pe care trebuia să-l primească. Până acum România a accesat mai puţin de 10 miliarde de euro din aceşti bani.
Nazare a declarat că partenerii de coaliţie sunt perfect conştienţi de miză.
„Păstrarea fondurilor UE disponibile şi utilizarea la maxim a oricăror alte fonduri europene […] nu reprezintă o chestiune de stânga sau de dreapta – e o opţiune strategică care stimulează dezvoltarea României”, a afirmat Nazare.
Guvernul urmăreşte de asemenea să accelereze digitalizarea serviciilor publice, să amelioreze colectarea impozitelor şi administraţia locală şi să ia în colimator agenţiile de reglementare din sectoare precum energia sau telecomunicaţiile pentru a reduce costurile şi a mări transparenţa.
Însă ministrul a recunoscut că această reformă şi alte reforme dificile vor fi probabil implementate pe deplin abia spre sfârşitul mandatului actualului guvern, peste trei ani. Întrebat despre posibilele tensiuni interne care ar putea zădărnici aceste eforturi, Nazare a declarat: „Rămân optimist că această coaliţie va continua să funcţioneze coerent până când vom reuşi să trecem cu bine peste această perioadă dificilă.”
Costin Ciobanu, cercetător la Universitatea Aarhus din Danemarca, a afirmat că teama de a pierde alegerile e cea care va ţine cel mai probabil coaliţia unită — însă nu chiar pentru un mandat întreg.
„AUR e aproape de 40%, iar membrii coaliţiei sunt fiecare sub 20”, a declarat el. „AUR poate doar să stea deoparte şi să aştepte. Nu sunt foarte încrezător că această coaliţie ar putea rezista mai mult de un an.”
Românii înţeleg gravitatea situaţiei fiscale, dar nu au încredere în guvern şi pun la îndoială eficienţa măsurilor recente.
„E nevoie de bani, dar totul s-a scumpit odată cu creşterea TVA-ului,” a spus Cristina, o ingineră de 49 de ani din Bucureşti. „Sper să se întâmple ceva cu pensiile speciale, care sunt exagerat de mari şi nejustificate.”
Mihai, un muncitor de 53 de ani din Bucureşti, s-a întrebat pe de altă parte de ce cetăţenii trebuie să fie cei care suportă povara deficitului bugetar. „Dacă eu şi alţii ca mine ne-am plătit impozitele, de unde a apărut gaura? Cineva a greşit ceva. Atunci să plătească acel cineva.”
