Discuţiile privind bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034 au început de doar câteva luni la Bruxelles dar, deşi ele se vor prelungi cel mai probabil până la sfârşitul lui 2027, eurodeputaţii români se grăbesc să tragă o serie de semnale de alarmă în ceea ce priveşte riscurile pe care le presupun atât noua filosofie a Comisiei Europene pentru noul cadru financiar, cât şi sumele alocate pentru o serie de politici tradiţionale, scrie Agerpres.
Propunerea Comisiei Europene pentru noul buget multianual al UE prezentată în iulie şi completată în septembrie a fost tema unui seminar organizat de Biroul Parlamentului European în România săptămâna trecută, la sediul legislativului european de la Bruxelles, şi la care au participat eurodeputaţi români din toate grupurile politice, cu excepţia celui al Deputaţilor neafiliaţi.
Două lucruri ies în evidenţă despre viitorul cadru financiar multianual (CFM) al UE pentru perioada 2028-2034, bugetul de două trilioane de euro care a fost numit cel mai mare din istorie, înainte de a merge în profunzime. Primul este că cifrele sunt înşelătoare, pentru că, după cum atrage atenţia raportorul PE pentru noul CFM, eurodeputatul PNL Siegfried Mureşan, dacă cifrele utilizate pentru perioada precedentă de finanţare erau bazate pe bani la valoarea din 2018, acum, în loc să se folosească o valoare a banilor din 2025, cum ar fi fost normal, s-a apelat la o valoare a banilor actualizată cu inflaţia pentru 2028-2034.
Dacă pentru pilonul I al Politicii Agricole Comune (PAC), din care sunt efectuate plăţile pentru fermieri, s-au alocat 295 de miliarde de euro în perioada 2021-2027, la valoarea banilor din 2018, acum propunerea de alocare a Comisiei a fost de 265 de miliarde de euro, la valoarea banilor din 2025.
'Din 2018 până în 2025 am avut inflaţie semnificativă, de altfel mai mare în România, în medie, decât în ţări membre ale Uniunii Europene, dar toate au fost afectate şi Comisia Europeană a propus pentru pilonul I o reducere semnificativă, atât în termeni nominali şi, foarte grav, în termeni reali. (...) Pentru ca această reducere să nu fie vizibilă, Comisia Europeană a ascuns-o printr-un şiretlic. A prezentat proiectul de buget nu în valoarea banilor din anul 2025, ci în valoarea presupusă a banilor pe anii 2028-2034', a explicat Mureşan, care este vicepreşedinte al grupului Partidului Popular European din PE.
În al doilea rând, propunerea CE de aproape 2 trilioane de euro este bazată pe o serie de încasări din venituri proprii, care nu sunt deloc sigure, după cum observă vicepreşedintele Parlamentului European Victor Negrescu.
Comisia Europeană 'îşi bazează această propunere financiară pe nişte resurse proprii suplimentare, o creştere a contribuţiei statelor membre, dar şi noi taxe europene, de exemplu o taxă pe corporaţii. Nu este sigur că acele taxe vor fi aprobate de statele membre, pentru că este nevoie de unanimitate. Deci, în primul rând prezentarea Comisiei Europene nu se bazează pe un buget pe care Comisia Europeană îl are în prezent, deci sunt sume fictive', a declarat Negrescu, care este membru al grupului S&D.
'În momentul de faţă există mai multe state membre care au exprimat reticenţe vizavi de aceste noi taxe europene şi ne aşteptăm ca cel puţin taxa pe corporaţii să nu fie aprobată, dat fiind faptul că trebuie să avem unanimitate', a adăugat eurodeputatul PSD.
'Mai mult decât atât, din acest coş mare, aproximativ două treimi mergeau înainte către statele membre, o treime gestiona Bruxelles-ul. Acum s-a schimbat ponderea: cam jumate gestionează Bruxelles-ul, jumate se duce la statele membre', a explicat el filosofia propunerii de buget a CE.
Fuzionarea PAC şi a politicii de coeziune, 'risc major pentru România'
De fapt, filosofia din spatele propunerii CE pentru noua perioadă de programare îngrijorează poate chiar mai mult decât alocarea propriu-zisă pentru România, care în termeni reali a rămas aproape aceeaşi, de puţin peste 60 de miliarde de euro, faţă de 46 de miliarde de euro în precedentul CFM, la valoarea banilor din 2018.
'Comisia Europeană propune fuzionarea politicii agricole comune şi a politicii de coeziune şi nu prevede alocarea niciunui buget specific pentru politica de coeziune. Risc major pentru România. Din politica de coliziune s-au construit autostrăzi, s-au reabilitat drumuri, s-au anvelopat blocuri, s-au modernizat şcoli, spitale, grădiniţe', a afirmat Siegfried Mureşan.
Raportorul PE a explicat că executivul UE propune o PNRR-izare a bugetului UE, respectiv 'să aloce fiecărui stat membru un buget şi fiecare stat membru să decidă ce face cu acei bani, cu menţiunea că o sumă trebuie alocată pentru pilonul I din agricultură'.
În acelaşi timp, propunerea de buget a CE elimină complet pilonul al II-lea din PAC, banii pentru dezvoltare rurală, care se traduceau în investiţii în lucrări care să susţină agricultura, în echipamente moderne sau în infrastructura rurală, precum şi în capacităţi de procesare de exemplu.
'Comisia Europeană, practic, spune că statele membre vor decide dacă alocă banii pentru tractoare sau pentru autostrăzi. Poate suna bine pentru guvernele statelor membre, însă e o fragmentare completă a pieţei unice europene şi practic au loc două tipuri de competiţie nesănătoasă. În primul rând, în fiecare stat membru al UE va fi competiţie pe aceiaşi bani între diferite categorii de beneficiari, între fermieri şi autorităţi locale publice, pe proiecte de infrastructură din politica de coeziune. Deci va fi această competiţie în cadrul ţării pe aceiaşi bani şi doi, va fi o competiţie între aceleaşi tipuri de beneficiari din ţări diferite', a declarat Siegfried Mureşan la seminarul de săptămâna trecută.
El a apreciat că executivul UE a propus practic 'terminarea PAC ca politica europeană aşa cum am cunoscut-o până acum şi 27 de agende naţionale diferite, divergente, poate chiar contradictorii' şi ca bugetul UE să devină 'un bancomat pentru priorităţile guvernelor statelor membre'.
Eurodeputata PSD Maria Grapini, membră a Comisiei pentru Agricultură şi dezvoltare rurală a PE (AGRI), acuză şi ea această schimbare de perspectivă.
'(Comisia) vrea cumva să arunce disputa asta între fondul de coeziune şi fondurile pe agricultură, până la urmă, în statele membre şi să se certe - 'iau de la coeziune, dau la agricultură' (...). Dintotdeauna, de când a fost Politica Agricolă Comună, a fost buget separat. Noi am susţinut cu argumente că agricultura are o pondere importantă în bugetul Uniunii Europene, în bugetele naţionale, deci nu poţi să nu ai un buget distinct', a pledat Grapini.
Vicepreşedintele PE Nicu Ştefănuţă, ales independent în legislativul comunitar dar afiliat la grupul Verzilor, vede în această tendinţă de centralizare a alocării fondurilor UE pentru agricultură un pas spre scăderea competitivităţii.
'Am văzut calculele în privinţa României, din ele nu rezultă că am pierde bani. Dar toate eforturile de restatalizare mie mi se par dăunătoare. Pentru că dacă iar trecem prin centralizarea guvernului, nu ştiu, dăm o anvelopă statului şi zicem: 'te descurci tu, faci ce vrei', partea de competitivitate se pierde. Eu sunt pe partea cealaltă. De exemplu, mi-aş dori ca primarii să acceseze fonduri mai direct de la Comisie şi să nu mai treacă mereu pe la stat, pentru că vedeţi situaţia în care suntem acum la MIPE (Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene) (...)', a declarat Ştefănuţă.
Maria Grapini a mai afirmat că pe 9 octombrie comisarul european pentru agricultură, luxemburghezul Christophe Hansen, va efectua o vizită la Bucureşti, prilej bun pentru a obţine răspunsuri la multe întrebări.
'Nu dăm bani fermierilor, dăm bani pentru securitate alimentară'
Eurodeputatul PNL Daniel Buda, vicepreşedinte al Comisiei AGRI şi membru în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) ale PE, a afirmat că fermierii au nevoie de predictibilitate, respectiv să ştie foarte clar care le sunt resursele financiare alocate, la fel ca şi primarii de altfel, beneficiari importanţi în mod tradiţional ai politicii de coeziune.
'Suntem într-o discuţie destul de contondentă şi aici avem nu neapărat un război, dar sigur, divergenţe cu Comisia Europeană. (...) Trebuie să avem banii separaţi pentru agricultură, pentru că nu vreau să fie banii pentru agricultură, de exemplu, subsumaţi unor reforme pe care să le facă un anumit guvern (...)', a pledat el.
Buda susţine că discuţia trebuie purtată în termeni de asigurare a securităţii alimentare.
'Trebuie să ieşim din această logică că dăm banii fermierilor. Dăm banii cuiva care de fapt lucrează pentru ca noi să avem mâncare în fiecare zi. Şi în acest context evident că ne preocupă această chestiune. O să vedem care va fi abordarea faţă de Comisia Europeană, dar avem nevoie de resurse financiare adecvate pentru sectorul agricol şi pentru partea de coeziune, pentru că aici vorbim de ceea ce înseamnă dezvoltarea spaţiului rural şi dotarea comunităţilor locale', a mai spus eurodeputatul PNL.
Eurodeputata AUR Georgiana Teodorescu a atras atenţia că propunerea de buget a Comisiei pentru perioada 2028-2034 va duce la creşterea substanţială a părţii de cofinanţare în România.
'Se va ajunge ca partea de cofinanţare pe care trebuie să o pună la dispoziţie fermierul român să fie undeva de 30-40-50, chiar până la 60%. Deja nu mai vorbim de fonduri europene în sensul adevărat al cuvântului dacă vorbim de o cofinanţare de 60%, vă daţi seama. Nu ştiu câţi îşi vor permite această cofinanţare şi pe câţi îi va mai avantaja de fapt să acceseze fonduri europene când noi avem această problemă, că nu reuşim să absorbim suficient de mult, şi atunci, clar, nu arată bine viitorul din punctul ăsta de vedere ', a afirmat Teodorescu, care este membru supleant în Comisia AGRI.
'Actualmente, când discutăm, pentru aceste fonduri de regulă este vorba despre o cofinanţare de 15%, acum se dublează la 30%, în medie 30%, unele sunt chiar până la 60%. Asta înseamnă mult mai multe falimente în zona de fermieri mici şi mijlocii din România. Adică probabil că vor putea să suporte această dublare fermele mari, dar nu şi fermierii mici şi mijlocii, cei care de altfel ne interesează pe noi, pentru că ei sunt coloana vertebrală a oricărei economii', a declarat şi eurodeputatul AUR Gheorghe Piperea, care este vicepreşedintele grupului Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) din PE.
Propunerea de buget, cu plusuri şi minusuri
Piperea atrage, în plus, atenţia, că bugetul propus de CE prevede o alocare de 131 de miliarde de euro dedicaţi apărării şi spaţiului cosmic, 'o creştere de cinci ori, adică de 500% faţă de bugetul actual'.
Pe lângă faptul că executivul UE nu ar avea, conform tratatelor, compentenţe în domeniul apărării, el a reamintit că alocarea de 150 de miliarde de euro pentru programul SAFE în baza articolului 122 din Tratatul de funcţionare al UE a fost contestată în instanţă de PE.
'În România, toată lumea a fost super-mega-încântată că, domnule, ce succes nemaipomenit am avut pentru că, uite, suntem a 2-a cea mai finanţată ţară din UE, după Polonia, pentru că ni s-au acordat deja 19 miliarde de euro din acest program. Nu s-a acordat nimic. Programul încă nu este operaţional. Programul poate să fie oricând anulat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Mă aştept ca acest termen să fie undeva în noiembrie. Toată lumea se aşteaptă ca programul să fie anulat şi să te lauzi că ai luat 19 miliarde de euro din ceva care nu există (...) este absolut infantil', a apreciat Piperea.
Eurodeputatul USR Vlad Voiculescu, membru în Comisia pentru sănătate publică (SANT) a PE, afirmă la rândul său că banii pentru sănătate sunt insuficienţi, dând drept exemplu proiecte precum Beating Cancer Plan (Planul European pentru Învingerea Cancerului) şi EU Cancer Mission (Misiunea UE de combatere a cancerului), care au început bine şi ar trebui să continue.
'Un lucru bun pe care îl vedem în CFM este pentru prima dată o taxă pe tutun la nivel european, care înseamnă o sursă suplimentară de venituri independente, de bani care se colectează dintr-un buget sau din altul de la statele membre, o sursă independentă de finanţare', a mai spus Voiculescu, care şi-a exprimat speranţa ca ideea să fie cât mai curând pusă în practică.
Un semnal de alarmă este tras şi de eurodeputatul PSD Victor Negrescu.
'Nu ştim dacă vom ajunge la convergenţă pe subvenţii, cum nu ştim, de asemenea, dacă fondurile europene vor ajunge în comunităţile mici sau în comunităţile cele mai sărace. Noi am încercat să presăm în sensul acesta. CE şi-a modificat puţin propunerea iniţială, a introdus acolo ideea că 14% din fonduri vor merge pe o componentă socială, dar nu e definit acest lucru, şi au spus că zonele cele mai sărace vor primi aceiaşi bani ca şi până acum, fără să precizeze cum se va întâmpla lucrul ăsta', a atras el atenţia.
Eurodeputatul PNL Gheorghe Falcă, care este raportor al PE pe componenta de transport şi turism a bugetului multianual şi membru al comisiei de specialitate a PE (TRAN), afirmă că în domeniul său răspunsurile CE la solicitări au fost pozitive.
'A crescut valoarea pentru mobilitate militară, iar România are nevoie de mobilitate militară, pentru că pe mobilitate militară primesc aceşti bani un număr limitat de state. Nu cei din Vest, ci plecând de la Marea Baltică, Marea Egee şi Marea Neagră. Deci o sumă de bani, pe lângă cele 60 de miliarde (alocarea propusă de CE pentru România) o să vină pe mobilitate militară. Apoi am păstrat legătura cu culoarele TEN-T (Reţeaua transeuropeană de transport) de susţinere şi conectare cu viitoarele ţări care vor intra în UE. Şi aici vorbim de Moldova, Ucraina şi ţările din Bacanii de Vest', a afirmat Falcă.
O propunere de buget, 'contrară intereselor României'
Întrebarea care se pune, într-un moment în care discuţiile privind noul buget multianual pentru 2028-2034 sunt încă la început, este dacă Parlamentul European poate contracara noua filosofie bugetară a Comisiei Europene şi cât de mult sprijin va primi în acest sens de la statele membre în Consiliu.
Cert este că punctul de plecare este perceput drept unul defavorabil de majoritatea eurodeputaţilor, care se declară totuşi gata să lucreze împreună pentru a susţine interesele României în acest moment de răscruce pentru evoluţia UE.
'Cred că propunerea Comisiei Europene pentru buget, propunerea de buget aşa cum a fost prezentată de Comisia Europeană, este contrară intereselor României. Propune slăbirea principalelor două politici de pe urma cărora România a beneficiat: PAC şi politica de coeziune', a afirmat Mureşan, subliniind că 'va trebui să apărăm PAC şi politica de coeziune, deschişi fiind la o modernizare a acestor politici, fiindcă eu cred că aceste două politici pot contribui la noile obiective pe care le avem, mai ales politica de coeziune, la obiectivele ce ţin de competitivitate, securitate'.
Dan Barna, vicepreşedinte al grupului Renew din PE, afirmă la rândul său că 'actualul buget propus de Comisie în dezbaterea publică la momentul ăsta e cumva după chipul şi asemănarea guvernului Europei, Comisia Von der Leyen', respectiv 'structurarea Comisiei este într-un fel în care cei şase vicepreşedinţi au câte 2-3 comisari dedesubt, într-o reţea în care de fapt decizia finală este la von der Leyen'.
'Este o supercentralizare foarte complicată şi cumva acest buget pare că a fost gândit în aceeaşi logică a unei centralizări în care bugetul este precum această comisie', a apreciat el.
Barna a mai spus că sunt foarte multe semne de întrebare şi că nu ştie 'cum va putea să fie funcţională această propunere'.
'Este probabil o provocare pe care Ursula von der Leyen a adresat-o Parlamentului şi Europei, de a propune un buget foarte centralizat, pentru ca în perioada de negocieri, în următorii ani, să ajungem cumva la un punct median care probabil a fost avut în vedere. Pentru că aşa cum este acum, e o întrebare legitimă dacă poate să funcţioneze şi dacă va fi acceptată, pentru că rezistenţa e una foarte clară (...)', a subliniat el.
Eurodeputatul UDMR Iuliu Winkler, membru al grupului PPE, a afirmat că provocarea va fi în perioada următoare de a respinge actuala filosofie bugetară a CE.
'Ştiţi că până în 2027 nu vom avea o decizie, însă prima chestiune care va determina dezbaterea este dacă rămânem cu această anvelopă unică în care se contopeşte coeziunea cu Politica Agricolă Comună sau respingem ideea acestei anvelope comune şi aici sunt mai multe capcane', a spus Winkler.
El a atras atenţia că în urmă cu 7 ani de zile, când s-a discutat în timpul negocierilor precedentului CFM alocarea PAC 'care era supusă unor schimbări mai mici decât cele de astăzi, am avut 8.000 de amendamente numai în Comisia pentru Agricultură şi s-a mers luni de zile cu aceste dezbateri'.
